*
World Haiku Athology, nr. 13/ 2017, Edited by Ban’ya Natsuishi, World Haiku Association, Fujimi, Saitama, Japonia, 2017
A treisprezecea antologie editată sub egida WHA ne propune 469 de poeme haiku în 33 de limbi, semnate de 169 de poeţi din 45 de ţări, între care şi România (în antologie sînt în ordine alfabetică: Magdalena Dale, Valentin Nicoliţov şi subsemnatul). În afară de această secţiune, de altfel cea mai consistentă, antologia mai cuprinde: Haiku Junior (cu poeme semnate de copii din Japonia şi Noua Zeelandă), Haiku Criticism (Viitorul haiku în India, de Santosh Kumar, The Poetics of Modern Haiku – Verse Form as the World Poetry – de Toshio Kimura, Black Holes and the Light Energies of the Haiku Space, de Kai Falkman, A Brief History of the Haiku in Ukraine, de Sergiy Kurbatov, Haiku poetry in Norway: from traces in the snow to schi-jumping, de Terje Hellsen), apoi secţiunea de Conference Report (în care citim despre a 11-a conferinţă a WHA Japonia – Sayumi Kamakura, şi un text de Ba’ya Natsuishi – Haiku in Torid Marocco), iar, în final, avem World Haiku Gallery, jurat fiind Kuniharu Shimizu.
Asemenea antologii, ca şi revistele editate de WHA dar şi de alte asociaţii de profil, trebuie privite cu atenţie pornind şi de la faptul că poemele selectate, cele scrise în textele teoretice reflectă şi nişte tendinţe, moduri de a privi acest tip de creaţie aşa cum este ea în secolul XXI (de subliniat în această idee este articolul lui Toshio Kimura: The Poetics of Modern Haiku – Verse Form as the World Poetry), aşa cum a fost înţeleasă şi cum se scrie în diferite locuri ale lumii (cum sînt textele semnate, în această antologie, de Santosh Kumar, Sergiy Kurbatov Terje Hellsen) sau perspective/ moduri mai aparte de privi lirica niponă şi în legătură cu geometria, fizica spaţiului infinit a universului (Kai Falkman) etc.
În poemele selectate vom remarca felul în care sînt acceptate „regulile” haiku în viziunea antologatorilor, de la forma/ elementele formale ale versului (silabe, cezura, kigo) la tematică, vocabular, felul în care se raportează/ sau nu la viziunea „clasică” ş.a. Trebuie să avem în vedere şi caracteristicile limbilor în care au fost scrise şi felul în care (citîndu-l pe Higginson) „poartă” o anume „cantitate de informaţie”.
Cîteva exemple (căutăm să traducem şi să oferim cititorilor versiuni în română ale poemelor unor alţi autori, şi dacă este necesar şi posibil, din ţări diferite, de fiecare dată): Riyo Asada (Japonia): „«Mulţam!»/ Aripile unei păsări/ dau naştere vînturilor”; Khokhkad Bukhmand (Mongolia Interioară): „Scrisoare anunţînd că cireşii dau în floare/ mai încîntătoare decît/ vederea cireşilor înfloriţi”; Grant Caldwell (Australia): „un bărbat/ aruncînd ouă în maşina/ unui ucigaş de copii”; Aleksandar Dabnishki (Bulgaria): „Nori plutind/ Pe lac/ Unde este vîntul?”: Goda Virginija Bendoraitiene (Lituania): „mici suflete…/ ascultînd/ pulsul”; Sameh Derouich (Maroc): „Forme de nori/ schimbîndu-se/ de la oameni la fiare”; Nguyen Hoàng Lîm (Vietnam): „În noaptea de Sfîntul Valentin/ o pisică/ nu poate sta nemişcată”
*
„Haiku”, revista de interferenţe culturale româno-japoneze, serie nou (4), anul 27, nr. 57/ 2017, primăvară vară
Acest număr al revistei conduse de Valentin Nicoliţov (din redacţie fac parte şi: Nicole Pottier, Franţa, Neil Withman, SUA, Teodora Moţet, Magdalena Dale şi Vasile Moldovan) se deschide cu semnalarea antologiei WHA nr. 13/ 2017. Sumarul este unul, ca de obicei, bogat: membri ai SRH se regăsesc cu poeme haiku, senryu, poeme într-un vers şi tanka, sînt şi traduceri (Jane Reichold, SUA, Djurdja Vukelici Rozici, Croaţia, Neil Withman, SUA – versiunea română de Vasile Moldovan, Nicole Pottier, Franţa), semnalarea cărţii Zestes d’Orange, sub sigla editurilor A.F.H. Franţa şi Renée Clairon, Canada, cu poeme apărute în revista „Gong” între 2003-2016, o „Carte de identitate lirică – Cornelia Atanasiu, de Vasile Moldovan, note de lectură – Teodora Moţet despre Soarele în vitrine, renku de Diane Descoteaux şi Mike Montreuil, Magdalena Dale despre Winter fire, a Luminiţei Suse, Vasile Moldovan despre creaţia lui Constantin Stroe (centrat pe cartea Sub aceeaşi frunză), autor care semnează apoi în paginile revistei un haibun, o secvenţă haiku, Clisura Dunării, de Utta Siegrid König, şi, în final, reviste străine, rezultatele concursului internaţional al revistei „Haiku”, premii internaţionale, anunţuri, cărţi la redacţie. Aşadar un sumar bogat, o lectură interesantă.
* * *
Între 19-21 aprilie am participat la mai multe manifestări la Constanţa (la Uniunea Democrată a Tătarilor din România, la o activitate a cenaclului „Mihail Sadoveanu ş.a.) dar şi la a opta ediţie a Festivalului Internaţional de Haiku-Haiga/ Haiku Şcolar (care a avut loc între 21-25 aprilie). Dat fiind că este un eveniment care a avut loc în România, voi lăsa alte planuri deoparte şi, începînd cu numărul acesta voi prezenta numărul cel mai recent al revistei Albatros şi alte cărţi primite cu această ocazie.
*
„Albatros”, vol. XVII, nr. 28, iarnă/ primăvară, 2017, anul XXI, serie nouă, apărut sub egida editurii Next Book, Constanţa, 2017
Foarte pe scurt, dat fiind sumarul generos – numărul (deschis cu un editorial de Anastasia Dumitru, Sub zodia zen) este şi sub semnul aniversării a 25 de ani de la fondarea Societăţii de Haiku din Constanţa, al evenimentelor/ activităţilor care au avut loc în timp sub egida acesteia. Din sumar (după editorial): 2. Ecouri la 25 de ani de existenţă a SHC şi a revistei „Albatros” în spaţiul tomitan, 3. Evenimente, 4. Haiku – un grupaj consistent de poeme semnate de autori din ţară dar şi de peste hotare, 5. Foto-haiku, 6. Secvenţe haiku, 7. Haiku în educaţie (un capitol pe care au insistat mult Laura Văceanu, Alexandra Florea-Munteanu, mai apoi şi Anastasia Dumitru şi alţi membri ai SHC, 8. Senryu, 9. Poeme într-un vers, 10. tanka, 11. Haibun, 12. Eseuri, 13. Portret de autor – Marian Dopcea are un text interesant despre Şerban Codrin şi poetica acestuia, 17. Conferinţe care vor fi susţinute la această ediţie a festivalului internaţional (Pearl Elizabeth Dell May: Haiku pentru momentele în care nimic altceva nu se potriveşte, Susanna Patras: Fotografie: poezie vizuală, Laura Văceanu: Contribuţia haikuului românesc la haikuul mondial, 18. Prezentări de carte, 19 cărţi şi reviste sosite la redacţie, 20. Anunţuri.
Societatea de Haiku din Constanţa şi revista „Albatros” s-au făcut cunoscute şi în ţară şi peste hotare. Le dorim viaţă lungă şi activităţi cît mai reuşite.
*
Olga Duţu, Momente haiku/ Haiku Moments, cuvînt înainte, coperta şi ilustraţiile din interior (haiga): Ion Codrescu, ediţie bilingvă română-engleză, traducere: Tiberiu Tizu, Mara Duţu, Alexandra Flora-Munteanu, Onorina Grecu, proofreading: Lavinia Nădrag, Editura Celbris, Constanţa, 2017, 220 p.
Tematica acestei cărţi semnate de Olga Duţu, membru fondator şi care a deţinut funcţii de conducere în SHC, este una diversă, de la aspecte din viaţa cotidiană (poate şi sub impresia ştirilor, unele din păcate nefericite – „brad de Crăciun şi/ trupuri însîngerate –/ atac islamist”; sau care reflectă felul în care se petrec lucrurile în România de azi, cu bune dar şi mai puţin bune: „păduri româneşti –/ în cortegiu funerar/ spre Austria”), peisaje, instantanee din călătorii în ţară şi peste hotare, din lumea animalelor/ păsărilor/ insectelor, dar şi legate de ciclul anotimpurilor. De altfel, şi titlurile secţiunile relevă în mare măsură toate acestea.
Dacă tematic putem vorbi şi de accente în trendurile zilei de azi (războaie, economie, atacuri teroriste ş.a.), din punct de vedere formal, autoarea este mai curînd mai aproape de versiunea „clasică”, dar nu cu totdeauna – dacă avem 5-7-5, cezură, într-un număr de cazuri nu putem vorbi de kigo, şi nici de key words („un foto-haiku/ pe vechea pianină –/ ce vibraţie”; sau: „din Bulgaria/ Pooh motanul bionic –/ aşteaptă stăpîn”.)
Cartea, realizată tipografic cu atenţie, capătă o imagine aparte prin coperta şi paginile de haiga cu semnătura lui Ion Codrescu.
*
Gabriela Vlad, Pe-un fir de iarbă/ on a blade of grass, prefaţă de Aura Văceanu, foto şi haiga. G. Vlad, Editura Mar, Constanţa, 2017, 70 p.
Pe Gabriela Vlad o ştiam mai curînd din lectura romanelor despre Drăculeşti, şi istoria meleagurilor noastre, aşa că am primit ca o surpriză (deşi a mai publicat lirică niponă în reviste, antologii) această carte de debut cu haiku şi haibun, grupate pe secţiuni sezonale, şi cu un titlu care mi-a adus aminte de un poem (scris de Bashō pe cînd privea cîmpul de la Hiraizumi, şi oraşul care îşi pierduse la acea vremea, în 1689, măreţia de altădată, din vremurile cînd unii spuneau chiar că ar fi putut rivaliza cu capitala), care în romaji sună astfel: Natsu kusa ya!/ Tsuwamono-domo ga/ yume no ato. Îl redăm în versiunea lui Traian Chelariu, aşa cum apare în antologia sa despre care am vorbit în această rubrică: “URME ALE VISULUI – Ierbi ale verii –/ ah, urme-ale visului/ multor oşteni!”.
Pe scurt, în haibun autoarea vorbeşte despre călătoriile sale (ne amintim cum a apărut acest tip de creaţie), fie în ţară fie pe alte meleaguri. Iar în haiku porneşte de la parte din „regulile” cunoscute îndeobşte – 5-7-5 (deşi nu întotdeauna e respectată: „polen de struguri –/ citind Marile Speranţe”/ lîngă butoiul gol”), cezură, kigo ş.a.
Două poeme, în încheiere, pînă la alte eventuale viitoare volume de lirică niponă ale Gabrielei Vlad: „după furtună –/ pe aleile ude/ răsad de stele”; „coşul răsturnat/ în tufele de căpşuni –/ fetiţa doarme”.
Alte cărţi primite la festival
*
Aura Văceanu, Elemente mitice precreştine şi creştine în colinda românească. Studiu de folclor, prefaţă de Ioana-Ruxandra Fruntelată, Editura Etnologică, Bucureşti, 2016, 232 p.
O carte (la care ştiu că autoarea lucrează de ani buni) despre o „pagină” aparte din folclorul nostru – colindatul. O semnalăm aici pe scurt, dat fiind specificul rubricii, în speranţa că vor apărea articole mai ample, dar nu fără a enunţa întîi sumarul (după Argument, Prefaţă, Preliminarii): Capitolul I – Preocupări în domeniul cercetării colindei/ colindatului, Capitolul II – Originea şi istoricul colindei/ colindatului, Capitolul III – Elemente mitice precreştine în colind/ colindat, Capitolul IV – teme şi motive în colindele religioase, şi în final, Concluzii,m rezumat, anexe, glosar şi bibliografie.
Sînt lucruri de o frumuseţe aparte, care fac parte din fiinţa poporului român, şi, subscriu celor spuse şi de autoare şi de Ioana-Ruxandra Fruntelată, din păcate, tot mai puţin cunoscute de tinerii noştri.
*
Nastasia Savin, Mixaje, cuvînt înainte de Liviu Manciu, Editura Ştef, Iaşi, 2015, 90 p.
Semnalăm acum, doar, o carte (despre care am scris mai pe larg în „Convorbiri literare”, în rubrica „Autori moldavi, edituri moldave”) un grupaj de texte, de „mixaje” (majoritatea publicate în diverse reviste constănţene, mai ales „Ex Ponto”, sau din ţară) pe care le-am putea încadra în diferite feluri, şi care, în viziunea Nastasiei Savin, adunate laolaltă creionează un interesant puzzle de idei. Unele pleacă de la cartea unui autor (majoritatea dobrogeni, dar nu numai), altele sînt poate mai degrabă eseuri pornind de la diferite teme/ idei, feluri de a vedea un subiect sau altul (exemple: Muzica ca art deco în Moarte la Veneţia, De ce este bine să fim proşti, Eseu – final de roman).
Una peste alta un „mixaj” de texte care relevă o voce de urmărit pe viitor, care s-a afirmat (şi) în peisajul publicistic/ al criticii de la Pontul Euxin.
*
Mirela Savin, Cîte capete, atîtea păreri, cuvînt înainte – Liviu Manciu, Editura Ştef, Iaşi, 2015, 98 p.
O altă carte pe care, la fel, am prezentat-o mai pe larg în „Convorbiri literare”, în rubrica „Autori moldavi, edituri moldave”, este semnată de Mirela Savin. Este una compozită, care adună texte scrise cu diverse ocazii (Revista Ex Ponto), glose/ note pe marginea unor cărţi/ cronici de întîmpinare, mai lungi sau mai scurte, la eseuri pe diverse teme. Sau, altele, care se referă la aspecte ca modul în care ne este „livrată” o realitate pe care mai că nu putem să o vedem „nepreparată şi nonşablonată, ori cum „este mult mai uşor printr-o simplă apăsare de buton” „să aflăm totul” pe calea… internetului. Dar, într-un fel, prin celelalte texte despre cărţi şi autori din diverse timpuri, îşi construieşte „calea” sa, şi pornind de la lectură.
Sînt cîteva gînduri de lectură pe marginea acestor pagini, pe drumul dintre Dobrogea şi Moldova, dar care mi-au relevat o autoare care m-a făcut curios să-i văd următorii paşi pe calea scrisului.
REVISTE
„Ginyu”, nr. 73, 20.01.2017; nr. 74, 20.04.2017
Din nou despre un număr al revistei „Ginyu”/ „Pelerinul” care apare în Japonia, la Fujimi, Saitama, sub egida WHA, şi oblăduirea lui Ban’ya Natsuishi şi Sayumi Kamakura.
Spicuim din sumar, după un meeting report semnat de Yoshitomo Abe, eseurile lui Ban’ya Natsuishi şi Sayumi Kamakura, un grupaj de haiku în stilul caracteristic, inovator, al lui Ban’ya, The Forbidden Zone of Ice, şi un altul, An Incantation for the Cave, al lui Sayumi, mai semnează grupaje Duan Lesan, China, Ashraful Musadeqq, Bangladesh, Fethi Sassi, Tunisia, John Martone, SUA, Nobuyoshi Kojima, Shin’ichi Suzuki, Hinako Fukuoka, Tateo Fukutomi, Shuichi Watanabe, Kei Kinjo, Toshio Kimura, Midoriko Nagisa, Tsukako Shiraishi, Bakuin Shinto, Shizumi Takahashi, Hideki Ishikura, Somin Yoshida, Yuji Matsumoto, Maki Ôsato, Kunihiko Saito, Nobuyuki Kawaguchi, Ayuhito Ohashi. În final, cîteva anunţuri şi Ginyu Haiku Gallery, cu poeme selectate şi comentate de Ban’ya. În care o regăsim din nou şi pe Lavana Kray, din România, cu trei poeme urmate de un scurt comentariu.
Cîteva poeme (avem în vedere, ca de fiecare dată, mai ales autori pe care nu i-am mai prezentat cititorilor noştri, în aceste traduceri): un poem cu titlul Raţe Mandarine: „Liniştea protejează heleşteiele curate./ O pereche de raţe mandarine dintre heleşteie./ Cu dragoste mutuală, ele îşi vînează mirosul una alteia” – Duan Lesan (China); „Pe scara visului, urc la cer/ luna mă aşteaptă” – Fethi Sassi (Tunisia); „o sticlă goală/ reflectare a existenţei/ pe ţărmul oceanului” – Ashraful Musadeqq (Bangladesh); şi, din Galeria Ginyu – „confirmat mort/ alt trup fără nume/ primeşte un număr” – David J. Kelly (Irlanda).
Din numărul 74, dedicat mai ales cititorilor de limbă japoneză dacă e să ne uităm şi la sumar, şi la numărul textelor în această limbă, în afara autorilor deja adesea întîlniţi în paginile acestei reviste, semnalăm un grupaj interesant de poeme, Modern Weekend, semnat de Toshio Kimura, amintim de faptul că „Ginyu gallery” apar din nou poeme semnate de Lavana Kray, din România, şi oferim cititorilor două poeme de Jaanus Ermann, din Estonia: „rîul nu întreabă/ unde se duce/ şi de unde vine”; şi Kurt Svatek, Austria (din creaţiile căruia un grupaj a apărut şi în numărul din „Kadō” dedicat Austriei): „simfonia a noua a lui Beethoven/ din zece mii de gîturi/ curînd va fi Noul An”.
*
„Gusts: Contemporary tanka”, no. 24, fall/ winter 2016
„Gusts: Contemporary tanka” este o publicaţie bianuală de tanka, care apare în Canada, cu scopul de a „susţine şi încuraja excelenţa” în domeniul publicării de poeme tanka, în limba engleză, în Canada şi în lume.
Numărul este deschis de un cuvînt al editorului (Kozue Uzawa), apoi avem, firesc, o secţiune de tanka, cu pagini pe diverse tematici (flori, copaci, pisici, toamnă, sunete, noapte, timp etc.), în care, între alţi autori, poate zeci, din diverse ţări, semnează şi Luminiţa Suse şi Magdalena Dale. De altfel, Luminiţa Suse semnează şi o recenzie la antologia (semnalată şi la „Biblioteca haiku” la vremea apariţiei) realizată de Magdalena Dale, cu creaţii ale autorilor români de gen, dintre care recenzenta citează cîţiva: Jules Cohn Botea, Ana Udrea, Cristina Rusu, Magdalena Dale, Valentin Nicoliţov, Vasile Smărăndescu şi Vasile Moldovan, exemplificînd cu versiunea în engleză, din antologie, a cîte unui poem al fiecăruia. De asemenea, aminteşte că autorii români antologaţi au publicat tanka şi în alte reviste din România şi de peste hotare.
Mai sînt recenzate volumele: Spring’s First Caress, de Brian Zimmer (de către Susan Constable), Mint Tea from a Copper Pot & other tanka tales, de Amelia Fielden, Australia (Maxianne Berger), A single Flower: 100 Bilingual Tanka 2003-2014, de Kiyoko Ogawa (Joanne Morcom).
Cîteva poeme, şi pentru ca cititorii noştri să vadă maniera de scriere/ tipul de selecţie/ felul în care se regăseşte raportul între tradiţional şi modern: „O DORINŢĂ/ de notat/ poarte orbi/ atît ochiul/ cît şi inima” (dintre cele selectate de recenzentă din cartea lui Brian Zimmer); „apăsînd un clopoţel/ să cheme o soră/ ea spune plat/ „pulsul lui şi-a oprit/ bătaia” (dintre cele selectate de recenzentă din cartea semnată de Kiyoko Ogawa); „un munte/ şi o albină/ împreună/ sfîrşesc vara/ în „picioarele cocoşului”[1] – Michael McClintock; „zile ploioase/ continuu pe insulă/ mă cufund/ în oceanul furtunos/ al lui Dostoevsky” – Natsuko Wilson; „după un lung/ interval uscat/ răpăitul picăturilor de ploaie/ pe umbrela mea/ o plăcere neaşteptată” – munira judith avinger.
O revistă interesantă, în care sînt şi autori români, şi despre care sperăm să mai putem vorbi în rubrica noastră.
Pe scurt din reviste
*
„Bucovina literară”, nr. 1 – 2 (311 – 312), Suceava, 2017
În revista (întemeiată la Cernăuţi, în 1942), condusă de Carmen-Veronica Steiciuc şi Alexandru Ovidiu Vintilă, editată sub egida Societăţii Scriitorilor Bucovineni, citim între altele (p. 91-93), un text (prezentare şi traducerea din limba coreeană a Iolandei Prodan) despre Beop Jeong (1932-2010), „considerat a fi cel mai iubit călugăr seon (zen, în limba japoneză) din Coreea”. Pe scurt, „Beop Jeong (Park Jae-cheol) s-a născut în anul 1932 în Haenam, în provincia Jeolla de Sud”; „Învăţăturile sale, publicate în diverse forme – eseuri, poveşti, interviuri, au fost traduse în limbile engleză, japoneză şi chineză.”
*
„Actualitatea literară” nr. 67, ianuarie 2017
În revista condusă de Nicola Silade (între redactori: Ela Iakab, Adriana Weimer, Mircea Anghel, Constantin-T. Stan, George Motroc) Radu Ciobanu semnează la p. 4 recenzia „Starea smerită a binelui…”, la cărţile lui Eugen D. Popin, Convergenţe, Editura Limes, Floreşti-Cluj, 2014; Visul şi aproapele (sau adevăratul nume al faptelor), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016.
*
„Vatra veche”, anul IX, nr. 3(99) martie 2017
În revista al cărei redactor şef este Nicolae Băciuţ,
Mirela Savin scrie (p. 28, continuare pe 29) despre Grădina japoneză a Marianei Cuşa, pe care am semnalat-o în numărul anterior din „Poezia”, iar Ştefan Dumitrescu semnează un text (p. 40) despre o carte de călătorie în Japonia, Din Ţara Soarelui Răsare, de Milena Munteanu. De altfel, la p. 65, este un fragment din această proză de călătorie a autoarei care înţeleg că vieţuieşte acum la Toronto, în Canada, iar la pagina 80, secţiunea dedicată Plasticii, citim Ileana Rus scrie despre Oshibara, arta japoneză a florilor presate; legat de o astfel de expoziţie regăsim şi semnătura lui Iulian Dămăcuş (cu un fragment la temă dintr-un text publicat în „Bistriţeanul.ro” în 9.04.2016)
*
„Arena literară”, anul II, nr.4/ martie-aprilie 2017 – Şerban Codrin (care se numără, alături de R.N. Carpen – director, Aureliu Goci – redactor şef printre fondatorii revistei, Emil Lungeanu, Florentin Popescu, Nicolae Georgescu ş.a.) semnează o cronică intitulată Emil Lungeanu, sau ce poeţi s-au născut în anul’58 dintr-un secol numărat al XX-lea?. În acelaşi număr regăsim semnătura Paulei Romanescu.
[1] În original „buttercup” – Ranunculus acer/ „piciorul cocoşului” – nume de floare.