DE VORBĂ CU MINE

 

Sînt amintiri şi întîmplări adevărate

Între aceste vechişi noi coperţi

Dacă nu-ţi plac cum sînt prezentate,

Doamne rugamisă o ierţi…

 

Că vinovat de uitare pot fi

Doar eu, tatăl ăstei cărţulii

Luptînd cu angoase şi stafii

Ca-n fruntea ei să pot a iscăli…

 

Deci iubite cititor,ia seamă

Că viaţa mea-n fiinţa ei am pus;

Ea este o veste temătoare şi te cheamă

Să guşti din simţurile ce ţi-au adus…

 

Că fi-vor ele dulci sau mai amare,

Cu ale existenţei soartei feţele îi sînt;

Deschis mi-e pieptul şi-n întîmpinare

Stau roiuri de săgeţi,gata să le-nfrunt.

 

IUBIREA AȘTEPTATĂ

 

Exişti în conştiinţa mea de ani matură –

Nu am puteri demonice să te asculte,

Din care, fără dubii, să rezulte

Că tu ai fi visata mea făptură.

 

De-aş construi spre înălţimi o scară,

Sau în adînca şi tăcuta pirosferă

Cîntarea ca o soartă efemeră

Se stinge pe o strună obosită devioară.

 

Mă mîngîie, zîmbindu-mi resemnarea

Văzîndu-mi chinul meu utopic, de nebun

Și să aleg, mă-ndeamnă, ce-i mai bun,

Adică noaptea, cînd doarme, chemarea,

 

În ochii ferecaţi sub pleoape să apari,

Să cînţi şi-nflăcărată să dansezi

În bezna nopţii sau lumină, trezi

Să bem fiorul iubirii noastre mari.

 

 

RUGĂ ȘI DESTIN

 

O clipă de răgaz aş mai dori

Să-mi strîng gîndurile trimise la păşune,

Să-mi rog abacul de a-mi spune

Activul şi pasivul pline de datorii…

 

Să-mi mai păstrez şi trup şi suflet încă

Și vinul roşu ce-mi fierbea în vene;

E-adevărat, sînt lespede, dar prea devreme

Doamne, vrei să-mi dai a Ta poruncă!

 

Să las tot greul dobîndit cu anii

Și care mă îndeamnă să-l duc cu mine

În jos, la rîu, sau în urcuş, la bine,

Cum trag poverile de mii de ani plăvanii…

 

 

SOMN ȘI VISARE

 

Șoptindu-ţi „somn uşor” pe la ureche

Și vise dalbe, vesele, frumoase,

În care eu să fiu a ta pereche,

Dorinţele-mi au început să ţase.

 

Descîntece şi rugi şi legăminte

În tihna nopţii calde, îmblînzite;

Și simţeam cum fulguie-a ta minte

Să sufle peste relele din cer ivite.

 

Pe chipul tău se aşeza seninul

Unui tărîm dorit necunoscut,

Cum în poveşti zeiţele ţes inul,

Să le ţină dorului de urît.

 

Vei fi mireasă-n viaţă, ca în vis,

În straiu-ţi alb şi nepătat,

Cînd chemarea poartă largă şi-a deschis

Să intre chipul tău de neuitat.

 

AȘ VREA

 

Aş vrea să îţi mai fur din tinereţe,

Din mugurii-nfloriţi pe gura ta,

Surîsul tău, şoapta să mă răsfeţe

Și-atîtea nopţi, ce nu le pot uita…

 

Să lupte focul nostru în priviri,

Învingătoru-avînd să se supună

Dulceţilor prea omeneştei firi

Să-i revină partea cea mai bună.

 

Din amintiri caline şi gingaşe,

În scînteierea ochilor şi-a zilei

Ca a zeiţei mîndre şi trufaşe,

Strălucitoare ca lumina stelei…

 

Iar nopţile cu patimă să taie,

Să-nfigă-al ei simbol-nvingător,

Din fiecare rană vie o văpaie

Și-un vis mai trist tulburător.