Anda CHIS

Mansarda cu vise

Ar trebui să coborîm

din mansarda cu vise

primii paşi să-i facem desculţi

apoi să ne legăm pantofii

de luciditate să-i lustruim

pînă ni se face somn

să agăţăm un semn interzis

şi să luăm urma visului

care ne va aduce desculţi

lîngă nostalgie.

 

Un vis

Pe jumătatea mea de pat

lîngă marea de lacrimi

se aşează piticii de pe creier

să-i cînte în strună

singurului tablou nelocuit

un vis cald

aşteaptă cuminte

să i se deschidă ochii

să-şi vadă fratele geamăn

încuiat în oglindă

care se piaptănă

şi aşteaptă să i se aducă apă.

 

Somnul cu vise

I-am spus să doarmă

şi ea mi-a zîmbit

putea la fel de bine

să se culce pe o ureche

cînd îi descîntam

că tot mi-ar fi cuprins ochii

ca două frunze pe un balansoar

deasupra capului licurici

pîndeau somnul cu vise.

 

Firul în patru

Cînd somnul se dezbracă

e dureros să spunem poveşti

simt asta la marginea buzelor

care trosnesc

şi mă doare în cot

să despic firul în patru

cît timp mai arunc o privire

şi înfulec

o simplă cină cu umbre.

 

Visul cu îngeri

Poticnindu-se de soare

la asfinţit

în depărtare mă pîndesc

tăcerea şi uimirea

mai întîi ca martore

apoi ca ibovnice

să pot să prind

ultimul zîmbet dinaintea somnului

şi să nu-mi şifonez cuvintele

abia apoi pot deschide

visul cu îngeri.

 

Ieşirea din labirint

Cînd voi visa

nimeni nu va şti

că am închis

semnul nefericirii mele

într-o cămaşă de forţă

propriile angoase

vor refuza să arunce praf

în ochii adormiţi

mimînd ieşirea

din labirintul conştiinţei.

 

Lepădarea de întuneric

Umbrele se tîrăsc

să prindă în lesă

un punct de lumină

să-l înveţe să mintă licurici

el cîştigă

printr-o reflexie în oglindă

lepădarea de întuneric.