ESEU

Ioan HOLBAN – Lumea văzută prin fragmentele de sticlă colorată

În comentariul rezervat cărţii precedente, Visul crisalidei (2014), scriam că „Maria Grădinaru e un nume de poet despre care, nu mă îndoiesc, vom mai auzi”. Nu m-am înşelat, cum se vede, pentru că, iată, Maria Grădinaru tipăreşte o nouă carte de poeme, Triplu sec (Editura ArtBook, 2016), care înnoieşte viziunea li­rică şi, mai ales, schimbă […]

Leonida MANIU – Apărarea şi ilustrarea Poeziei[1]

Ars poetica (Ed. Junimea, 2016) de George Popa este o elevată reacţie estetică la adresa avalanşei de platitudini şi impostură din sfera literaturii contemporane, a „prozei antipoetice fragmentată pe verticală” în care „delirul cuvintelor preţioase sună a gol”, iar „puzderia de împăraţi ai lui Andersen…practică manelizarea până la pornografia versificată”(p.193). Considerată din această perspectivă, lucrarea […]

Nicolae MAREŞ – EMIL ZEGADŁOWICZ ŞI EMINESCU  Partea a II-a

Poezia mare a lui Eminescu – un fenomen al naturii   Se pare că traducătorul a căpătat, printre cunoscătorii liricii universale o anumită faimă şi în România, dacă revista Convorbiri literare de la Iaşi, sub conducerea redactorului şef, Toruţiu, îi va cere, prin intermediul ataşatului cultural la Varşovia, Dan Telemac[1], un articol despre Eminescu. Aceasta […]

BIBLIOTECA HAIKU – Marius CHELARU

* În martie anul acesta s-au împlinit 25 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Haiku, la care rol determinant a avut Florin Vasiliu, cel care a fondat şi revista de interferenţe culturale româno-japoneze „Haiku” şi Editura Haiku. Pe scurt – condusă actualmente de Valentin Nicoliţov, S.R.H. este, din punct de vedere cronologic, între […]

Cassian Maria SPIRIDON – Poetul şi simţul istoriei

O primă exigenţă care se impune este apelul la definirea tradiţiei. În Dicţionarul de estetică generală (Editura politică, 1972), citim: „Tradiţia este un ansamblu de concepţii, obiceiuri, credinţe, datini, valori ale patrimoniului cultural ce sînt formate istoriceşte în cadrul unor gru­puri sociale (popoare, naţiuni) şi care se transmit din generaţie în generaţie. Sensul originar al […]

Ancuţa GURBAN DINU – Aspecte ontologice ale comuniunii în Psalmii lui Dorel Vişan: verticala şi orizontala Crucii (I)

Moto: „Şi-atunci, atuncea îmi dau seama/ ce la-ndemînă-i Taina:/ cum că Iubirii/ îi e de-ajuns Iubirea//”. (Dorel Vişan, Psalm 154 [Dă-mi, Doamne, ochii înapoi – Un alt cîntec despre iubire])   Binecunoscutul intelectual român Dorel Vişan[1] debutează în 1995 cu poezii în revista Steaua. Pînă în prezent, a publicat următoarele volume de versuri: De vorbă […]

Nicolae MAREŞ – EMIL ZEGADŁOWICZ ŞI EMINESCU (I)

                  Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. Este, într-un anumit fel, întruparea însăşi a acestui cer şi a acestui pământ, cu toate frumuseţile, durerile şi nădejdile crescute din […]

Leonida MANIU – Lirica latină (Concluzii)

Fără să manifeste o deosebită propensiune pentru exprimarea nemijlocită şi poetică a sentimentelor personale, aşa cum o fac de obicei firile meditative şi contemplative, latinii s-au apropiat totuşi, în cîteva rînduri, de esenţa lirismului. Prezenţa odei, a elegiei şi mai cu seamă a satirei, specii prin excelenţă lirice, sunt, în această privinţă, concludente. Preocupaţi de […]

BIBLIOTECA HAIKU – Marius CHELARU

Începînd cu numărul din iarna lui 2015 am dedicat un spaţiu mai amplu unor cărţi primite de la autori, din spaţiul ex-iugoslav, mai ales Croaţia, dar şi Slovenia, cu care colaborăm de ceva timp, şi pentru revistele „Poezia”, „Kadō” sau „Carmina balcanica”, dar şi la alte proiecte. Continuăm cu alţi doi autori, Đurđa Vukelić Rožić […]

Cassian Maria SPIRIDON – În joc aflăm rădăcina poeziei

În Enciclopedia de filozofie şi ştiinţe umane (Editura All Educational, 2004), jocul este definit drept acţiunea liberă şi, în acelaşi timp, structurată ce are ca singur scop obţinerea unei stări de mulţumire a celui care participă, făcînd abstracţie, în plan imediat, de scopuri de utilitate socială. Termenul de joc desemnează, în acest fel, o gamă […]