Arte poetice la români

Emil MANU (1922-2005)

Ce e poezia?   De la un timp încoace se înmulţesc articolele de literatură despre „Poezie”. În general poezia nu e literatură pură şi simplă. Ea face parte din viaţa cotidiană. Dacă se vorbeşte de multe ori despre stele, locul palavrelor filozofice (semifilozofie şi semipersonalitate) nu se referă la nimic cărturăresc. Litera şi cartea încep […]

Vasile NICOLESCU (1929-1990) – Parabola Focului sau Despre iubire

(fragment) […] Poezia românească de dragoste ridică în faţa lumii un orizont de trăire şi simţire dintre cele mai revelatorii. Muzicală, insinuantă şi gravă, unduioasă şi aspră, de in­tuiţie cosmică şi mitologică, lirica noastră erotică însumează accente de o varietate a nuanţelor care o situează printre miracolele de  fantezie  şi  spirit  ale  întregii  lumi.  Ritmul […]

Nicolae MANOLESCU – Sadoveanu – arta (fragment)

S-a observat uneori că, în Împărăţia apelor şi în alte cărţi de acest gen, conţinutul nu este propriu-zis epic, ci poetic şi contemplativ. Cu alte cuvinte, dacă, în naraţiunile de vînătoare şi pescuit de pînă la o anumită dată, vînătoarea şi pescuitul ofereau cadrul sau pretextul pentru o întîmplare oarecare, pentru analiză psihologică (un tînăr […]

Ana BLANDIANA – Renunţarea la cuvinte

Să facem o pauză. Să încetăm o clipă să vorbim despre moartea poeţilor şi să ne gîndim la ceea ce absurd s-ar putea numi moartea poeziei. Am spus absurd, pentru că o asemenea moarte nu e cu putinţă şi pentru că nu spunem că un submarin moare atunci cînd coboară în adînc şi nici o […]

G. BACOVIA (1881-1957)

Pictura cuvintelor […] În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau audiţie colorată, cum vrei s-o iei. Îmi place mult vioara. Melodiile au avut pentru mine influenţă colorată. Întîi am făcut muzică, şi după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoţit cu […]

Zoe DUMITRESCU-BUŞULENGA (1920-2006)

Evoluţia unor mijloace poetice în lirica eminesciană Sara pe deal concretizează, inegalabil în lirica tinereţii, mijloacele unui poet al sensibilităţii. Universul operei emi­nesciene e populat de frumuseţi şi minuni, e un tărîm de magica plenitudine; ca în folclor, scînteind de ape şi de luna, răsunînd de vrajă de izvoare şi căderi de flori. Iu­birea e […]