Laurent KURHENGAMUZIMU BALAGIZI

(n. pe 4 august 1966, la Cirhagabwa, Sud-Kivu, RDC)

Este unul dintre numeroşii scriitori congolezi angajaţi paşnic, prin artă, în procesul de instaurare a calmului social mult dorit, a armoniei şi păcii în Congo-Kinşasa. Poemele lui, piesele de teatru jucate pe scene deschise, sub propria-i regie, descriu, în mare parte, ororile ce se petrec cotidian în Congo-Kinşasa, şi în special în Sud-Kivu, a cărei capitală, Bukavu, era supranumită capitala Infernului până la izbucnirea războiului fratricid-religios şi atrocităţilor recente din Republica Centrafricană. Corespondent benevol pentru mai multe posturi de radio, ziare ori asociaţii cu scop caritativ şi de sprijinire a populaţiei (femei, copii, bărbaţi) supusă violului şi genocidului etnic, merge frecvent în brusă, pentru documentare.

 

Pentru un Kivu mai bun, să fim uniţi

Lacrimi au curs

Inima mi-e goală

Nu mai e timp de mărturisiri

Ci de uscat lacrimile, de-a uita şi ierta

Grozăviile.

Viitorul va fi plin de minuni,

Dacă vom accepta că suntem cu toţii la fel,

Noi toţi aparţinem lutului

Suntem cu toţii coborâtori din aceeaşi mamă.

Şi ce câştigăm dacă ne facem rău

Crescând numărul morţilor,

Nu-i viaţa mai preţioasă ca aurul?

Atunci, de ce ne certăm mereu?

De ce nu depunem săbiile

Ce ne costă să facem Pace

Să trăim laolaltă în vatra strămoşească,

Admirând cerul.

Ce bine ar fi să ne vedem copiii mergând toţi la şcoală

Oamenii îngrijiţi de doctori

Să nu se mai vorbească de malnutriţie

Şi de multele altele rele.

Fericirea adevărată vine din inimă,

Nu poate fi găsită în război şi-n lacrimi

Ci în cele mai simple lucruri din viaţă.

Să încercăm să o găsim cât suntem în viaţă.

Acolo unde e viaţă, e speranţă

Ar fi destul să ne dăm mâna

Să renunţăm la gloria deşartă

Şi să ne dorim cu toţii, un nou mâine.

Să ne gândim deci la aceşti copii ce se nasc

La viitorul poporului nostru care este junimea

Ca nicicând să nu mai auzim cuvântul „Groază”

Şi să zidim împreună un Kivu mai bun.

Rău, să nu mai fie nicicând în Kivu!

 

Bună dimineaţa, An al Păcii

Nelinişti!…

Spaime!

Sfârşit?

Amânare?

Vai! Arbitre,

Ce meci?

Bucurii?

Tragedii?

Respirând

Expirând

Nici un an ce scapă

Fireşte 2006

Tu vei fi.

Mişcare vârtejuri

Soare în asfinţit

Sfaturi urmând

Nici o armată n-a câştigat vreodată un neam,

Fârtaţilor şi Suratelor în veşnică odihnă

Spunând:

Copile

În timpul furtunii

Vulcan deschis

Ascunde-te

Lângă Eternul Viu

Cu toată încrederea.

 

Ce ştii tu despre pace în Kivu?

Om de pretutindeni

Om de nicăieri

Ce ştii tu despre drepturile tale?

Ce ştii tu despre pace?

Fraţii ţi-i sileşti să tacă despre ceea ce faci

Totuşi

Au dreptul să vorbească

Îţi sileşti fraţii să-ţi urmeze religia

Totuşi

Au dreptul să-şi aleagă religia

Ce-ai făcut cu omul care ai fost?

Nu încetezi din a-ţi nimici fraţii

Tu, ales

Să proclami cultura păcii

Tu, alesul

Ce-ai ajuns azi

Om de pretutindeni

Om de nicăieri

Revino printre oameni

 

Porumbel pentru Kivu

Pasăre albă…

Cer albastru…

Vânt bun…

Este câmp şi ciripit de păsărele,

Este respect pentru puterea străveche.

Este înţelepciune şi calm,

Este linişte şi înfrăţire.

Este bogăţia culturii,

Este frumuseţea naturii.

Pasăre albă…

Cer albastru…

Vânt bun…

Dar pentru oamenii îndrăgostiţi de narcisă,

Pentru oamenii a căror minte gândeşte

Ca o elice,

Pentru oamenii ce ţin în mână un ceaslov

Din zori şi până-n asfinţit,

Pentru oamenii supuşi unui bun cântar

Dorind ca azurul din ei să fie păstrat…

 

 

Da tu Dragoste

Vino cu iubire

Cu tine vrem să mergem mână-n mână

Popoarele lumii prinde-le toate în mâna ta…

 

Fie ca popoarele lumii să trăiască-n deplină unire,

Într-o nezdruncinată unire.

Ce frumos ar fi!

Oamenii toţi strânşi la aceeaşi masă…

Toate diamantele împăcate,

Toate sufletele purificate,

Alungaţi toţi nourii negri…

 

Ce frumos ar fi!

Să zburăm spre o lume a iertării,

Spre lumea mântuirii…

Spre lumea răbdării,

Spre lumea iubirii.

 

Un buchet de trandafiri

Un buchet de trandafiri roşii

Un buchet de trandafiri albi

Un buchet de trandafiri

Nu ar mai fi mâhnire

Mai ales într-o grădină cu trandafiri.

 

În româneşte de Marilena LICĂ-MAŞALA

Paris, le 4 mai 2014

 

[Fragment din volumul în manuscris Les malheurs du Kivu (Vaiet din Kivu), Bukavu, 2013]