(n. la 5 aprilie 1956, în Kinshasa, RDC)
Pastor, scriitor, poet, om politic originar din Republica Democratică Congo, leagăn al culturii Kongo[1]. Preşedinte al MPDC (Mişcarea pentru Pace şi Dezvoltare în Congo), este un adept al reinstaurării păcii, armoniei, echilibrului social în ţara natală, un militant al înfloririi economice a ţării sale pe calea paşnică a dialogului şi respectului faţă de cutumele africane şi valorile tradiţional-democratice ale etniilor ce locuiesc în prezent teritoriul RDC. Poezia lui, scrisă cu simplitatea şi umilinţa unui pastor, este expresia lirică a profundului său umanismul, a credinţei şi aspiraţiei către desăvârşirea uniunii multietnice în favoarea dezvoltării sentimentului naţional congolez.
Bineţe pace şi frăţie Românie
Bineţe pace şi frăţie Românie
Republica Democratică Congo salută România
Bineţe pace, frăţie, înfrăţire şi libertate
Bineţe adevărat şi nou umanism congo-românesc
Duios şi paşnic Bucureşti, îţi salut demnitatea
Oraş zâmbitor, primitor, prietenos şi neprihănit.
Bineţe de pace şi frăţie Românie
Franţa feluritelor seminţii mi-a cerut să te salut
Românie, tu iluminezi inima Uniunii Europene
Uniunea Europeană are nevoie de-o tinereţe nouă
Vântul fermecător al pădurii ecuatoriale m-a inspirat
Acest vând uluitor m-a purtat din Congo la Bucureşti.
Bineţe de pace şi frăţie Românie
Vânt făurar din pădurea ecuatorială intră-n România
Dă nou elan lucrului laolaltă
Lucrării spiritelor, inimilor, mâinilor şi picioarelor
Lucrare adevărată a demnităţii, a dreptăţii, a egalităţii
Bineţe mândră Românie aşteptată a veacului XXI.
Românie, spuneţi adevărata poveste în felul tău, frumos,
Învaţă povestea ta, adevărată, tuturor copiilor lumii!
Lumea vrea să ştie adevărata şi măreaţa Românie,
Naţiune aşteptată la întâlnirile lumii,
Bucureşti, Kinshasa cea nouă te salută prieteneşte
Bucureşti, Parisul cel de toate zilele te salută frăţeşte.
Bineţe pace şi frăţie Românie
Bineţe Junime Română, tu, arma noii Românii,
Junime hotărâtă, gata să-nfrunte sfidarea,
Junime română, asigură mondializarea
Asigură forţa, prezenţa, mândreţea de culori a ţării tale
Adu ceea ce vădit nu are Uniunea Europeană.
[Inedit, Bucureşti, Hotel Triumf, 22 noiembrie 2013, ora 9:15]
Nu râde de omul ce cade
Nu râde de omul ce cade
Prăbuşire omenească forţată, neaşteptată,
Stârnită de-o criză, de un conflict interior,
Ajută-l să se ridice, e mai uşor în doi.
Nu râde de omul la pământ
O nimica toată e destul pentru cădere
Libertatea nu ne este un dar absolut
Prea mult zel devine slăbiciune
Noi toţi avem nevoie de unire
Nu râde de omul la pământ
Ajută-l să se ridice, în doi e mai uşor.
Nu râde de omul ce cade
Nu râde de omul la pământ
Scrutează căderea din tine
Aminteşte-ţi de sfidarea firii omeneşti,
Înfrăţirea obligaţie a firii omeneşti.
[Stains, marţi 19 iulie 2011, orele 17:30]
Îmi place Oraşul meu, Stains
Îmi place Oraşul meu, Stains,
Enigmatic colţ megieş de Paris,
Oraş al scriitorului poet Mavinga,
Mă învelesc cu haina ta,
Oraş unde mă simt atât de mult inspirat,
Loc ideal al luptei zilnice
Aerul tău proaspăt mă înconjură
Cartier al Viitorului viitorului meu
Ţin la tine cum la trupul meu
Stains eşti parte din mine
Cartier viitor parte din mine.
Îmi place Oraşul meu, Stains,
Oraş de mândru crezământ al poporului său,
Oraş cu foşnet de alizeu de-acum şi de cândva,
Sunt chipeşul răsad mănos
În mijlocul multelor tale seminţii,
Spune fiilor tăi povestea avântului meu creator
Adăpat necurmat de felurimile tale
Feluritele seminţii din Franţa cea Mare
Chipeş şi fastuos Oraş Stains
Al Franţei mereu în picioare şi grijulii,
Al libertăţii, egalităţii şi fraternităţii
Stains, fii port-drapelul Franţei!
[Stains, miercuri 20 iulie 2011, orele 14:40]
Apără copilul
Apără copilul
Făptura cea mai dragă din lume
Misiune morţişă a santinelelor
Datorie sacră a părinţilor.
Apără copilul
Vârstă preţioasă a Domnului
Vârstă a puterii
Vârstă a slăbiciunii.
Apără copilul
Nu răni copilăria
Nu fugi de datorie
Menirea ta e sacră.
Apără copilul!
Familia ta, la fel, e un copil
Satul tău, la fel, e un copil
Omenirea, la fel, e un copil.
[Saint-Denis, joi 21 iulie 2011, orele 16 :00]
[Fragmente din: Le coeur qui aime (Inimă îndrăgostită),
Stains, CEPROCOM-Afrique, 2011]
În româneşte de Marilena LICĂ-MAŞALA,
Paris, 4 mai 2014
[1] Ko Ngo (<kikongo): asemenea leopardului, totem al puterii în centrul şi sudul Africii.