ÎN ÎNTÂMPINARE

Târziu arar tainic lumina acea înţeleaptă

din necunoscut

peste cele ce sunt efluviu liber

în rostitoare tăcere se iscă

ceea ce nu oricui i-e dat să vadă/audă

zbor şi iubire-n extaz –

darul tău suprem viaţa întreagă

mai este încă mult de trăit iubit adâncit…

cel de azi pe mâine

necunoscut nebănuit

oricând şi tu poţi fi

ehei! altul mereu altul

în urmă lăsat în orice secundă

în solemna întâmpinare a celui ce din tine

cu o rază de lumină

din miezul umbrei poate să vină

să te ia cu el în necreata lumină

 

DARUL VIEŢII

Miez de întuneric

cu sânge viu luminează inima

singură singură singură

toate îi sunt împotrivă

nimeni n-o vede ştie ajută…

până la capăt

în neîntreruptă tăcere luptă inima anonimă

cu toate morţile

ce năvălesc de peste tot…

alergător de cursă lungă, inima,

de nimeni aplaudat,

fără surle şi chimvale,

învinge continuu –

etern nous în dar vieţii —

izvor a tot şi toate

bate inima bate

 

FLUTURE

Din floare în floare

roşalbnegru fluture

al nimănui şi al tuturor

prin aer volute spire –

gând în zbor avântat

plin de auriu polen flutur

cu-antenele-i caută lumini fără apus,

dulciamare arome sonuri flori

trompa-i filiformă

scrisă-n văzduh

aura-mi inspiră

sub stea dulcinee

petală de cireş

 

CLIPA DE VEGHE

Cu bisturiul din suflet

la zid îmi citesc/disec trupul –

acest devotat frate ce-mi poartă crucea prin ani,

corp care nicicând nu m-a trădat;

nici când visător l-am dus pe marginea prăpastiei

repede alunecând pe zăpada-n topire

spre stânci în vâltori

cu unghiile înfipte-n crusta lunecoasă

oprit din cădere la mijlocul pantei fugace

dârele degetelor mele pe nea,

scrijelite verticale versuri ale privirii dincolo,

le citesc de atunci mereu în mine

prin alte căderi

peste căderi

pe munţii din suflet

singur

salvat în clipa de veghe