POEZIE ALBANEZĂ
Pal SOKOLI Poetul kosovar Pal Sokoli s-a născut la 15 aprilie 1959 în satul Hadonig al Ghakovei. În 1985 a absolvit Facultatea de Filozofie şi Sociologie la Universitatea din Prishtina. Din 1994 trăieşte, scrie şi publică în Germania. A debutat editorial cu volumul de poeme Inel de sînge (2008) Este membru al Uniunii Scriitorilor, […]
POEZIE GREACĂ: Titos PATRIKIOS
III Atunci când te gândeşti întrucât ai dorit tu neapărat că se poate deschide un drum către celălalt să se extindă limitele către întâlniri captivante sau doar să se facă mai umană singurătatea dacă-i destul că ai învăţat multe lucruri de care-nainte nu ţineai seama încât să dispară neîncrederea către cine nu-ţi seamănă […]
Cristina RUSU: „Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna” – „îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvîrşirii”
Omul, de la începutul vieţii sale pe acest pămînt caută să păstreze iubirea lui Dumnezeu şi să greşească cît mai puţin, ca să nu încalce legile divine şi să fie în armonie cu semenii săi. Viciul este voia repetată de a încălca legea morală. Iar dacă păcatele sînt făcute cu voie sau fără […]
Diana Dobriţa BÎLEA: Exultarea viciului beţiei şi al desfrîului în poezie
De-a lungul timpului, viciul a fost privit în mod diferit de diverşi actori sociali. Dacă religia creştină l-a contestat vehement, dacă oameni de diverse calibre sociale şi intelectuale l-au practicat pentru că nu puteau altfel, pentru că nu ştiau cum să evadeze din cotidianul standardizat sau doar pentru a fi în trend cu […]
Nicolae MAREŞ: Mihai Eminescu în polonă – De cîte ori, iubito… sau despre iubirea tragică care durează veacuri
Poezia – De cîte ori, iubito…, încadrată în ciclul veronian, a apărut în 1879 în ”Convorbiri literare”, cu titulul reluat în incipitul poeziei/folosite fiind puncte de suspensie/, are menirea de-a rememora o suferinţă provocată de clipele pierdute de două personaje, sugerat fiind pierderea de cuvintele „mi-aduc aminte”:/wspomnę/. La fel şi vocativul „iubito” (ukochana) […]
Leonida MANIU: Elanurile lirice ale Vedelor
Literatura care se naște pe pământul Indiei începând cu mijlocul celui de al doilea mileniu î.e.n. și până la jumătatea primului mileniu al aceleași ere, după năvălirea triburilor ariene peste cele ale autohtonilor din actualul Pandjab, este cea vedică. Termenul veda înseamnă știinţă sau cunoaștere sacră relevată de către ”Cel ce există prin […]
Daniel ONACA: POEZIA NORDULUI
Dragoste, moarte şi singurătate[1] Lirica poetei scandinave Tua Forsström (n. 1947) Într-o seară de octombrie am vâslit în largul lacului Vântul bătea tare şi valurile duceau înspre insule micuţa barcă din fibre de sticlă împrumutată mie de Lasse Voiam doar să înec peştii aceia Mi-e atât de dor de tine Totul era uşor […]
CRONICI ȘI RECENZII: Ioan HOLBAN – De-acolo încolo: poeme din vremea cînd omenirea se păcătuiește
În pofida aparenţelor, Constantin Cubleşan, un critic şi istoric literar cu o activitate prodigioasă, nu scrie în volumul său de versuri, În marea dezordine a lumii (Editura Junimea, 2017), o poezie religioasă, în felul aceleia din cărţile lui Bartolomeu Anania, Daniel Turcea, Ioan Pătraş, Paul Aretzu, Ioan Pintea, Marcel Miron sau Gheorghe Simon; lirica […]
CRONICI ȘI RECENZII: Adrian VOICA – Coerenţa universului liric
Volumul Urechea lui Malhus de Mihaela Grădinariu (Ed. Timpul, Iaşi, 2017) este o reală sărbătoare a poetei. Autoarea se mişcă într-un univers liric fabulos, dominat de culori vii, în care cuvintele se asociază în sintagme neaşteptate, generând poezie de bună calitate. Tributară dogmei creştine şi diverselor idei de inspiraţie biblică (titlul cărţii o […]
CRONICI ȘI RECENZII: Ion Gheorghe PRICOP -Daniela Oatu sau secretele unei lirici la vedere
Cartea de poezie Fantasmele Versului Rău, recent apărută la editura ieşeană Timpul, şi semnată de poeta Daniela Oatu (n. 16 apr. 1967, Petroşani) se adaugă volumului de debut Eternitate fragilă. Autoarea propune o incursiune în lumea „Versului cel Rău“. Metafora care dă titlul lucrării defineşte noţiunea de eu liric, mereu neastîmpărat, lucid, dar şi […]