P O E Z I E S T R Ă I N Ă ÎN TRADUCERE ROMÂNEASCĂ : POEZIE GERMANĂ
Johann Wolfgang GOETHE (1749-1832) Rapsodul – Ce aud aşa fierbinte Răsunând afar’ pe pod? Cântecul lăsaţi să intre Să gustăm din al său rod. Craiul cheamă, pajul fuge, Pajul vine, craiul zice: – Vreu să intre acel rapsod! – Cinste nobili de castele, Cinste doamnelor de lume, Mândru cer tu, zeci de stele […]
P O E Z I E S T R Ă I N Ă ÎN TRADUCERE ROMÂNEASCĂ : POEZIE ENGLEZĂ
Samuel Taylor COLERIDGE RIMA BĂTRÂNULUI MATROZ PARTEA a III –a Trecu un timp trudit. Orice gât ars era iar ochii pâlpâiau. Un timp trudit! Un timp trudit! Toţi ochii pâlpâiau. Bătrânul matroz vede un semn în elementul din depărtare. Uscat tot ochiu strălucea, Privind-n apus, văzui Ceva în cer. La început […]
Daniela ANDRONACHE : Reprezentări ale sărăciei şi ale suferinţei în lirica afro-americană
Înscriindu-se în tradiţia protestului social iniţiată în Statele Unite ale Americii în a doua decadă a secolului XX de către mişcarea literară numită „Renaşterea din Harlem” şi la care am făcut referire într-un articol dintr-un număr anterior al revistei „Poezia”, lirica Mayei Angelou, reprezentantă de seamă a acestei mişcări, vorbeşte despre nefericirea de […]
Cristina RUSU: „Pleacă-ţi Doamne, auzul şi ascultă-mă,/ că sărac şi lipsit sunt eu”
Cum despre psalmi am mai scris şi cu alte ocazii (de exemplu în Psalmii lui David – tonalitate sugestivă poetică şi suflu al rugăciunii mesianice), ca fiind parte poetică a Vechiului Testament (alături de textele poetice: Cîntarea Chivotului, Cîntarea Fîntînii, Cîntarea Cîntărilor, Plîngerile lui Ieremia etc.), astăzi voi face referire doar la psalmul […]
Constantin OANCĂ: TIMP ȘI ETERNITATE ÎN POEZIA EMINESCIANĂ (variaţiuni)
S-a făcut mereu asociere între oameni şi stelele cerului, ca şi cînd oamenii ar fi stelele văzute de pe pămînt, iar stelele oamenii văzuţi din cer. În credinţa populară este înrădăcinată ideea că atunci cînd o stea cade, moare un om. Dar şi specialiştii vin cu date privind naşterea şi moartea unor stele, aşa […]
Leonida MANIU : BAUDELAIRE SAU MIRAJUL PARADISULUI
După spectaculoasele robinsonade ale unui eu îndrăgostit de propriile-i pasiuni şi vise, apariţia Florilor răului a însemnat cea mai fermă negare estetică şi morală a unor atari manifestări ale subiectivităţii romantice. Imperativ şi benefic demonul lucidităţii şi al unei orgolioase stăpîniri de sine îşi făcea simţită prezenţa în sferele conştiinţei europene. O inedită […]
ESEU: George POPA – CELE TREI CONŞTIINŢE
Să-ţi reprezinţi mereu ceva frumos, aceasta este vocaţia unei inteligenţe inspirată de zei. Democrit În mod curent se vorbeşte de două conştiinţe: conştiinţa cognitivă şi conştiinţa morală. Conştiinţa cognitivă Trei concepţii filozofice principale s-au formulat privind conştiinţa cunoscătoare, a cărei funcţie constă în a ne pune în prezenţa lumii şi a propriei […]
Elena ROHA: Victoriţa Duţu şi filozofia credinţei
Volumul de poeme Există un Tu, publicat la Editura Betta, Bucureşti, 2016, al tinerei prof. Victoriţa Duţu, o situează pe autoare într-o altă sferă a creaţiei poetice, de esenţă filosofică şi religioasă. Victoriţa Duţu, profesor de matematică la un liceu din Bucureşti, cunoscută, deopotrivă, ca pictoriţă, poetă, prozatoare, eseistă, realizator de emisiuni TV, implicată […]
Angela NACHE MAMIER: ‘Saltul indignat din turnul de fildeș al poeziei’
Dorina Stoica, Pâinea lui Bragi, Editura Paralela 45, Colecţia Qpoem, 2016 Născută la data de 14 martie 1952, Răchitoasa, Bacău, Dorina Stoica a scris și publicat patru volume de poezie, o antologie de autor ce conţine poezie religioasă și trei volume de proză. Este membră a cenaclului qPOEM din 2016. Cartea de faţă […]
Constantin MĂNUŢĂ: Poezia dorului de ţară
„Îngerii înseși se uimesc de operele noastre de artă.” Rainer Maria Rilke Ce facem noi cu două tristeţi?…, cuprinde versurile autoarei Eugenia Bulat din plachetele: La Putna mi-e drumul, Editura Lyceum, Chișinău, 1994; Poeme de pe Valea Plângerii și Silabisind în tainele iubirii, Editura Vatra Românească, Satu Mare, 1996; Scrisori de dragoste din […]