Ion SCOROBETE
ARGINTIU cobor olimpul precum m-aş retrage înspre copilăria lumii obosite din cheile cernii cînd soarele arzător topeşte liniştea cum zeul fierului în aval secundele unui impuls neconvertibil îmi arată din privire văile de argint printre umbrele adîncului prcum pe coardele aceleiaşi lire femeia din creştetul muntelui răscoleşte arealul prin mecanism iar simultan paşilor mei […]