Mihai Eminescu – Să fie seara-n asfinţit
Să fie seara-n asfinţit Şi noaptea o să înceapă; Răsară luna liniştit Şi tremurînd din apă; Şi să împrăştie scîntei Cărărilor din crînguri, În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Şi capul meu de griji plin De braţul tău se culce Sub raza ochiului senin Şi negrăit de dulce, […]
Carmelia LEONTE
A fi sau a nu fi! Asta-i întrebarea. Poet… Căci iată ce spune Florentin Cristian: ”am căutat deja pe internet/tu vrei să devii poet/ De-abia atunci realizezi şi tu că ochiul e cel care plânge/nu inima/ca o virgină a pieptului/bătând mai tare mai încet cum/e cheful atroce al tâmpitului de piept”. Este evidentă ambiția autorului […]
PARODII de Lucian Perţa
IOAN MAFTEI BUHAIEŞTI Poemul meu (după poezia „Tăcerea mea”) Poemul meu nu-i pentru orişicine, El din seminţele iubirii vine, Din visuri în oglindă tălmăcite, Ori rugi şi incantaţii tăinuite. Poemul meu nu este ceva static, El poate fi citit şi matematic, Tabla-nmulţirii numai dac-o ştiţi, Puteţi în toată vraja-i să-l citiţi. Poemul meu […]
Emanuela ILIE – Un debut critic serios
Volumul de debut al Gabrielei Petrache, Forme şi funcţii ale grotescului în proza românească (Editura Universitas XXI, Iaşi, 2014), la origine teză de doctorat, readuce în atenţia cercetătorilor români un concept care a cunoscut o bogată carieră în mai toate domeniile artei şi în consecinţăa suscitat interesul esteticienilor, filosofilor şi criticilor de artă moderni sau […]
Petruş ANDREI – Mihai Merticaru – poet profund religios
Cu volumul de poeme intitulat ,,Fiordurile memoriei” (Editura ,,Cetatea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2014) poetul Mihai Merticaru adaugă o nouă coardă lirei sale, ale cărei note erau prefigurate de celelalte volume de pînă acum, şi anume colocvialitatea. Arhitectonic, volumul este constituit din două părţi: ,,Papier maché” (obiecte din pastă plastică şi ,,Papier collé” (colaj). Admirăm, ca şi […]
Ion Gheorghe PRICOP – Poezia unui trecător grăbit
Deşi aproape consătean, pe Cristinel Popa l-am cunoscut abia anul acesta, cu ocazia aniversării, la Huşi, a vârstei de 70 de ani a criticului şi eminescologului Th. Codreanu. Mi-a spus despre sine că-i reporter la Jurnalul Naţional, pentru zona Moldovei, că este, la origine, matematician, dar că scrie şi poezie, ba chiar şi publică. M-a […]
Badrosat SAJADI JAZI – Referinţe temporale în poezia lui Omar Khayyam
Abstract: Având în vedere abordările conflictuale ale roba′i-urilor (catrenelor) lui Khayyam, în acest articol s-a încercat, pe lângă o abordare a viziunilor comune, şi oferirea unei noi interpretări a roba′i-urilor. Prin urmare, a fost necesară atât o lecturare a catrenelor lui Khayyam, precum şi a scrierilor criticilor săi. Această abordare ia în considerare importanţa timpului […]
Ioan HOLBAN – Locul unde se rostogolesc îngerii
O poezie a departelui, structurată pe o serie de simboluri ascensionale, scrie Marcel Miron în a doua sa carte, Caiere de lumină (Editura Gens Latina, 2015); se remarcă de îndată modul cu totul surprinzător, original, prin care, între semnele „clasice” ale drumului spre înalt – pasărea, aripa, Icar, zborul, scara (lui Iacob), plutirea, visarea – […]
Nicolae MAREŞ – ÎMPĂRAT ŞI PROLETAR DE MIHAI EMINESCU ÎN LIMBA POLONĂ (I)
În exegeza privind creația eminesciană făcută de George Călinescu în monumentala Istorie a literaturii române nu găsim nici un fel de referințe la poemul Împărat şi proletar. La rândul lui, Nicolae Manolescu aminteşte în Istoria critică doar un singur aspect cu privire la acest poem, respectiv „că [acesta] este, probabil, cea mai manipulată din toate […]
DIN POEZIA NORDULUI – Daniel ONACA: Lumea Evei Ström sau poezia ca mister al întrupării
Imagini exterioare ale stărilor interioare Născută în 1947 în Lidingö, o suburbie a capitalei suedeze, Eva Ström trăieşte actualmente în Kristianstad, un orăşel din Skania, situat în sudul Suediei. Autoare de romane, eseuri, piese de teatru, traducătoare şi critic de artă, a debutat ca poetă în anul 1977. De atunci a publicat zece cărţi de […]