Insomnie

 

Din vise în teamă m-am trezit;

Cum cîntă ciocîrlia în noapte, trist!

 

Ziua a trecut iar noaptea-i departe,

Aici jos, pe pernă, strălucesc stele, în parte.

 

Şi tot mereu cîntecul ciocîrliei îl aud;

O glas al zilei, inimii mele îi e teamă, acum.

 

 

Ce departe drumul!

 

Ce departe drumul! Totuşi înviorătoare

Acasă-i liniştea!

Şi între seară şi noapte

Iubito, dumneata!

 

Consolare

 

Să vină ce o vrea să vină!

Cît timp trăieşti, e zi, lumină.

 

Şi de se pleacă departe în lume,

Sunt acasă, unde eşti cu mine.

 

Eu văd doar chipul tău iubit,

Nu văd umbra viitorului cernit.

 

Cîntecul fetei din port

 

Astăzi, doar astăzi

Sunt aşa de frumoasă;

Mîine, vai, mîine

Trebuie totul să treacă !

 

Doar în ora aceasta

Mai eşti tu al meu;

Să mor, vai, să mor

Singură vreau.

 

Pescăruşul şi inima mea

 

Acolo spre nord se îndreaptă pescăruşul,

Acolo spre nord se îndreaptă inima mea;

Zboară ambii împreună,

Zboară ambii înspre casă.

 

Linişteşte-te, inimă! Tu eşti la destinaţie;

Zburaşi chiar repede lungul drum –

Şi pescăruşul mai pluteşte încă vîslind

Peste oceanul întins.

 

Seara

 

De ce miros micsandrele aşa mult mai plăcut noaptea ?

De ce ard buzele tale aşa mult mai roşii noaptea ?

De ce s-a trezit dorul aşa în inima mea,

Aceste arzînde roşii buze să ţi le sărut noaptea ?

 

Traducere din limba germană de Mircea M. POP