• Sînt lacrimi  care macină  pînă şi pietre.
• O  linie vizibil frîntă e cumpăna dreptăţii azi.
• Uităm, uităm, uităm – iertăm, iertăm, iertăm; trebuie să ne mai şi mişcăm.
•  Fără o judecată morală de la care să plecăm – în sofisme  ne împotmolim.
• Am văzut Judecata dreaptă: a ieşit din  Tribunal  desfigurată.
• Nimic nu deformează (împietează) judecata mai mult ca mînia.
• Fapta, doar fapta, rămîne farul călăuzitor în viaţă sau cum spunea Iorga: cînd chemi la muncă, să te văd cu sapa în mînă.
• Fără o bună rînduială în fapte, nu vei afla de partea cui e dreptatea.
• Nu  crede  în cei care îşi schimbă stindardele sau opţiunile precum şosetele.
• Ecourile care  te-ajung din pustiu te-ajută să nu te  scufunzi  în nisip.
• De lăudăros fugi şi leapădă-te ca de ciumă.
• Lauda făcută în public obligă, atît pe cel care a făcut-o, şi – mai abitir – pe cel care a primit-o.
• Sînt şi laude care te defăimează.
• Cine munceşte pentru a fi lăudat termină prin a fi înjurat.
• Lauda îngraşă doar pentru scurtă vreme.
• Ele, singurele: ele – faptele – se pot încheia cu laude.
• Un cui, şi-acesta strîmb, bătut în coşciug: iată lauda ciocoiului nătîng.
• Doar timpul îmi va arăta cît  i n t e r e s  a fost în lauda ta.
• Interesele celui care te laudă sînt în general bătălii de cursă lungă.
• Să ştiţi că lăcomia, pînă la urmă,  crunt  se răzbună.
• Vine o vreme cînd doar cu apă ne mai vindecăm….
• Lenea face din om neom.
• Uneori memoria ne suportă tot mai greu. Oare de aici şi festele pe care ni le face?
• Nu pierde cel care în noroc crede. Nu-i un păcat să crezi şi să divinizezi soarele care dă strălucire faptelor.
• Şlefuieşte-ţi ideea pînă ce ca un diamant străluceşte. Şi numai după aceea vinde-o.
• Unii îngroapă ideile de-a valma: cele bune cu cele rele. Numai aşa putrefacţia e la ea acasă.
• Şlefuindu-ţi planurile şi ideile, aşa viaţa ţi-o prelungeşti.
• Să nu mori pentru ideile pe care nu le ai, şi nici pentru cele străine firii tale.
• N-aveţi teamă! Ideile mari sau bune se promovează singure.  Reclama lor e de prisos.
• Culmea ipocriziei. Să ascunzi mişelia-n zîmbet.
• Pînă la proba contrară, puteţi credea şi-n ipoteze. Ele nu costă nimic.
• Nu vă îndoiţi: romanticii se vor trezi pînă la urmă. Foamea îi va (a)duce la realitate.
• Deseori încrederea netezeşte drumul pagubei.
• O iau razna şi  cei  aproape de ţintă, chiar cu ochii pe ea.
• Îndoială? A înţelepţilor socoteală.
• Puterea ţi-o cunoşti? Poţi să îndrăzneşti!
• Întrebările multe şi repetate din  mari încurcături te scoate.
• Întrebare bună – minte pe măsură a celui care o pune.
• Mintea ţi-o şlefuieşti învăţînd. Niciodată trîndăvind.
• Cu învăţătura să rămîi însurat toată viaţa.
• Fii fără grijă. Învăţătura nimeni nu ţi-o fură.
• Învăţătura bătrînilor are în ea trăinicie şi statornicie.

Şi dobitoacele care vor învăţă ceva mai uşor!

• Sfaturile – au şi ele sfetnicii lor.
• Folosind toate simţurile,   înveţi mai uşor şi cu spor.
• Mintea tînără nu-i obosită; ea se lasă mai uşor modelată şi desţelenită.

• Dacă o înţelegi, greşala îţi poate veni în ajutor.
• Învinge numai cel dornic şi pregătit să învingă!
• Printre vajnicii temerari daţi şi de temerari întîmplători.
• Puţini dintre dezmoşteniţii soartei îşi mai redobîndesc moştenirea.

• Cu tămîia nu se vindecă jignirea.

• Numai cel care cunoaşte şi respectă firea lucrurilor şi menirea muncii mare meşter devine.
• Cu timpul, leneşii devin atît de răi că nu mai poţi crede în ei.
• Cînd te supui voinţei altora, ca o frunză în vînt e libertatea.
• Nu vor să fie liberi cei care se tem de libertate.
• Libertatea-i sănătatea sufletului luptător nu a celui cîrtitor.
• În bunăstare se află şi o parte din libertatea nemăsurată.
• Bunăcreşterea are şi reguli nescrise; acestea-s cele venite din bunul simţ.
• Limba l-a mlădiat pe poet sau poetul a mlădiat limba?
• Limba-i creator de punţi! Vizibile şi invizibile.
• Nu disemina tot ce ai pe limba ta.
• De tine depinde ce cuvinte alegi: din cele care sugrumă sau din cele care alintă.
• La bîrfitori muşchii limbii sînt mai tari ca oţelul.
• Limba ţi-aduce prieteni sau duşmani,  în faţă şi-n casă.
• Limba linguşitorului are pe ea şi miere şi fiere.
• Cel care în linguşitori se încrede, mai devreme sau mai tîrziu, capul şi-l va pierde.
• Rolul primordial al matematicii: de-a rîndui şi mobila mintea.
• Concluzia nutriţioniştilor: mîncarea de dimineaţă îţi dă mai multă viaţă.
• Defectul neîndreptat – ca o ghiulea la picior i-a stat.
• Mărirea nemeritată – povară pentru întreaga viaţă.
• Etalonul bunei cuviinţe – măsura.
• Îmbuibatul nu va fi niciodată cumpătat, nu ştie ce-i măsura.
• Numai mîinile şi mintea ne-au civilizat.
• Mîndria bine măsurată să fie pusă  în fiecare poartă.
• Ocara: sora mai mare  a mîniei.
• Tărăgănînd lucrurile  înăbuşi din mînia acumulată.
• Spunea Pavel din Tars: Soarele să nu apună peste mînia voastră. Cine mai ştie asta?
• Vrei să demaşti minciuna? Nu începe cu ură!
• Minciuna şi ruşinea nu stau sub acelaşi acoperiş.