Emanuela ILIE – Cititoarea. Călătoarea
Pe parcursul ultimilor ani, Doina Cernica a publicat cu sîrg şi neascunsă bucurie o operă întinsă şi diversă tipologic, manifestîndu-se cu egală dărnicie în proză ficţională de varii dimensiuni şi mize (de la schiţe sprinţare la poveşti savuroase), publicistică, însemnări de călătorie şi cronică plastică. Numeroasele sale volume se hrănesc totuşi din cîteva constante atitudinale […]
Mircea A. DIACONU – Despre zaruri, cu Vlad Scutelnicu
Nici o ezitare în poezia lui Vlad Scutelnicu. Sau aproape nici una. De cîţiva ani, fiecare volum de-al său – Zaruri (Editura Brumar, 2010) e doar al patrulea, cred – reconfirmă verbul unui poet original, a cărui tonalitate sceptic-ironică nu exhibă angoasa, aşa cum nu coboară spre histrionismul mistificator. Nu e vorba despre vreo originalitate […]
Ioan HOLBAN – Fluxul cuvintelor şi refluxul tăcerii
Poezia Cristinei Emanuela Dascălu se circumscrie neoromantismului postmodern, plasînd semne ale unei paradigme poetice de altădată (cavalcada nocturnă, de pildă, amintind de Uhland şi Eminescu: „Şi eu aud ecoul călăreţilor din miez de noapte/ Sau măcar mă infatuez cu gîndul că-l aud/ Precum monezi aruncate pe caldarîm/ Duminică dimineaţă cînd toţi sînt în biserică/ Şi […]
Andreas RADOS – Poezia românească în Grecia – Reflecţii şi perspective
„Eu nu sînt altceva decît o pată de sînge care vorbeşte”. (Nichita Stănescu, Autoportret) După cum se ştie, la Lecţia de deschidere a cursurilor universitare, 10 octombrie 1946, la Universitatea din Iaşi, îndată multiplicată sub titlul Sensul clasicismului, care îşi păstrează încă puterea intactă de a incita permanent la reflecţie, George Călinescu, cu timbrul […]
Daniel ONACA – Gunnar Ekelöf sau poezia ca destin şi mântuire
Gunnar Ekelöf este considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi suedezi ai veacului trecut. Multe din versurile sale au intrat în vorbirea curentă, dobândind caracter de proverbe populare. Însingurat şi rebel, a fost şi este îndrăgit atât de adulţi cât şi de adolescenţi, de cititori cu gusturi conservatoare şi de recenzenţi intertextualişti care […]
Leonida MANIU
Cîntecul în literatura greacă veche latină II Încolţind într-un sol învecinat cu cel al cîntecelor de dragoste, dar valorificînd mai consistent decît acestea ritmurile şi simbolistica poeziei populare, cîntecele de nuntă ar fi putut înscrie, dacă s-ar fi păstrat, o pagină dintre cele mai valoroase ale lirismului elen. Epitalamul, unul din ipostazele acestora, era […]
Ştefan AFLOROAEI – Un alt chip al celor absurde
Nu-mi propun aici să delimitez un înţeles aparte cu privire la cele absurde. Nici să justific întâlnirea, uneori neașteptată, între cuvântul poetic și lumea celor pe care le numim absurde. Cred de altfel că nu e vorba atât de o întâlnire, chiar și singulară, cât de o posibilitate neobișnuită de expresie și de semnificare pe […]
George POPA – Poezia şi absurdul
Cine ne va vindeca de modernitate ? Paul Valéry Ce este absurdul ? Conceptul de „absurd” se referă la două realităţi: […]
POEZIE SLOVACĂ – Dagmar Mária ANOCA
Dagmar Mária Anoca (28. 12. 1951, Nădlac) este poetă, critic şi istoric literar, traducătoare. Licenţiată a Facultăţii de Filozofie a Universităţii Komenský din Bratislava, doctor în filologie a Universităţii Bucureşti. Este conferenţiar la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, redactor la mai multe publicaţii în limba slovacă, între care „Variácie”, „Naše […]
POEZIE SÂRBĂ – Slavomir GVOZDENOVICI
Născut în 1953 la Belobreşca (judeţul Caraş-Severin). Absolvent al Facultăţii de limba şi literatura sârbă de la Universitatea din Bucureşti. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska. Redactor-şef al revistei Književni život. A publicat circa 30 de volume de poezie […]