(n. la  5 aprilie 1956, în Kinshasa, RDC)

Pastor, scriitor, poet, om politic originar din Republica Democratică Congo, leagăn al culturii Kongo[1]. Preşedinte al MPDC (Mişcarea pentru Pace şi Dezvoltare în Congo), este un adept al reinstaurării păcii, armoniei, echilibrului social în ţara natală, un militant al înfloririi economice a ţării sale pe calea paşnică a dialogului şi respectului faţă de cutumele africane şi valorile tradiţional-democratice ale etniilor ce locuiesc în prezent teritoriul RDC. Poezia lui, scrisă cu simplitatea şi umilinţa unui pastor,  este expresia lirică a profundului său umanismul, a credinţei şi aspiraţiei către desăvârşirea uniunii multietnice în favoarea dezvoltării sentimentului naţional congolez.

Bineţe pace şi frăţie Românie

 

Bineţe pace şi frăţie Românie

Republica Democratică Congo salută România

Bineţe pace, frăţie, înfrăţire şi libertate

Bineţe adevărat şi nou umanism congo-românesc

Duios şi paşnic Bucureşti, îţi salut demnitatea

Oraş zâmbitor, primitor, prietenos şi neprihănit.

 

Bineţe de pace şi frăţie Românie

Franţa feluritelor seminţii mi-a cerut să te salut

Românie, tu iluminezi inima Uniunii Europene

Uniunea Europeană are nevoie de-o tinereţe nouă

Vântul fermecător al pădurii ecuatoriale m-a inspirat

Acest vând uluitor m-a purtat din Congo la Bucureşti.

 

Bineţe de pace şi frăţie Românie

Vânt făurar din pădurea ecuatorială intră-n România

Dă nou elan lucrului laolaltă

Lucrării spiritelor, inimilor, mâinilor şi picioarelor

Lucrare adevărată a demnităţii, a dreptăţii, a egalităţii

Bineţe mândră Românie aşteptată a veacului XXI.

 

Românie, spuneţi adevărata poveste în felul tău, frumos,

Învaţă povestea ta, adevărată, tuturor copiilor lumii!

Lumea vrea să ştie adevărata şi  măreaţa Românie,

Naţiune aşteptată la întâlnirile lumii,

Bucureşti, Kinshasa cea nouă te salută prieteneşte

Bucureşti, Parisul cel de toate zilele te salută frăţeşte.

 

Bineţe pace şi frăţie Românie

Bineţe Junime Română, tu, arma noii Românii,

Junime hotărâtă, gata să-nfrunte sfidarea,

Junime română, asigură mondializarea

Asigură forţa, prezenţa, mândreţea de culori a ţării tale

Adu ceea ce vădit nu are Uniunea Europeană.

[Inedit, Bucureşti, Hotel Triumf, 22 noiembrie 2013, ora 9:15]

 

Nu râde de omul ce cade

 

Nu râde de omul ce cade

Prăbuşire omenească forţată, neaşteptată,

Stârnită de-o criză, de un conflict interior,

Ajută-l să se ridice, e mai uşor în doi.

 

Nu râde de omul la pământ

O nimica toată e destul pentru cădere

Libertatea nu ne este un dar absolut

Prea mult zel devine slăbiciune

Noi toţi avem nevoie de unire

Nu râde de omul la pământ

Ajută-l să se ridice, în doi e mai uşor.

 

Nu râde de omul ce cade

Nu râde de omul la pământ

Scrutează căderea din tine

Aminteşte-ţi de sfidarea firii omeneşti,

Înfrăţirea obligaţie a firii omeneşti.

 

[Stains, marţi 19 iulie 2011, orele 17:30]

 

Îmi place Oraşul meu, Stains

 

Îmi place Oraşul meu, Stains,

Enigmatic colţ megieş de Paris,

Oraş al scriitorului poet Mavinga,

Mă învelesc cu haina ta,

Oraş unde mă simt atât de mult inspirat,

Loc ideal al luptei zilnice

Aerul tău proaspăt mă înconjură

Cartier al Viitorului viitorului meu

Ţin la tine cum la trupul meu

Stains eşti parte din mine

Cartier viitor parte din mine.

 

Îmi place Oraşul meu, Stains,

Oraş de mândru crezământ al poporului său,

Oraş cu foşnet de alizeu de-acum şi de cândva,

Sunt chipeşul răsad mănos

În mijlocul multelor tale seminţii,

Spune fiilor tăi povestea avântului meu creator

Adăpat necurmat de felurimile tale

Feluritele seminţii din Franţa cea Mare

Chipeş şi fastuos Oraş Stains

Al Franţei mereu în picioare şi grijulii,

Al libertăţii, egalităţii şi fraternităţii

Stains, fii port-drapelul Franţei!

 

[Stains, miercuri 20 iulie 2011, orele 14:40]

 

Apără copilul

 

Apără copilul

Făptura cea mai dragă din lume

Misiune morţişă a santinelelor

Datorie sacră a părinţilor.

Apără copilul

Vârstă preţioasă a Domnului

Vârstă a puterii

Vârstă a slăbiciunii.

 

Apără copilul

Nu răni copilăria

Nu fugi de datorie

Menirea ta e sacră.

 

Apără copilul!

Familia ta, la fel, e un copil

Satul tău, la fel, e un copil

Omenirea, la fel, e un copil.

 

[Saint-Denis, joi 21 iulie 2011, orele 16 :00]

 

[Fragmente din: Le coeur qui aime (Inimă îndrăgostită),

Stains, CEPROCOM-Afrique, 2011]

În româneşte de Marilena LICĂ-MAŞALA,

Paris, 4 mai 2014

---