FOTOGRAFIE LA MINUT

 

Prezentul!

Fotografie la minut!

Acel ceva instantaneu,pînă-l rosteşti,

a şi trecut.

 

Păşeşti în vis, priveşti în gol.

Fotografie la minut.

Nu poţi să-l vezi, nu ştii să-l minţi

prezentul tău, prezentul lor,

la care pulberea se-nchină

cum se închină trecătorul

în drum la troiţele cu sfinţi.

 

Atîrni de acele de ceas,

de fotograful din ucaz.

Da, ochii văd, inima cere!

Ochiul,

Ochiul păcat, ochiul plăcere,

fotograful emerit

implorat şi izgonit.

Ochiul clepsidră, ochiul deschis în timpul lui,

Curgerea din n-are rost în nimicul nimănui.

Ochi mijit şi dus departe,

jumătate adîncit într-o era siderală

jumătate prea grăbit

pentru actul din finală!

 

Orbita lumii mă supune,

cea a pulberii mă cere. Privesc să vad!

Văd cît orizontul nu-mi pune bariere,

cît lasă fotografului să treacă

secundelor să se adune.

Atîrn de acele de ceas

şi de cadranul înălţat

la rang de firmament-apune!

 

 

DIMINEAŢA ŞI EU

 

Dimineaţa şi eu,

călătorie de fluturi prin sîngele meu.

Aprilie dus în două panere

şi butucul de viţă dus în artere.

Ne privim faţă-n faţă

ca doi cocoşi gata de harţă.

Ne măsurăm întinderea, ieşirea din matcă,

deprinderea şi cîmpul de luptă.

Şi ea şi eu, străbatem gradina

într-o caleaşcă trasă de soare.

Ne urcă pe frunte cununa de lauri

culeşi de iubiri în plină vîltoare.

Dimineaţa şi eu, lirism

cîntărit cu pietre de aur

frămîntat cu talpa piciorului meu.

Ne tragem dintr-o sămînţă

de poftă, de lupta pe viaţă.

Trecem de noapte, de vrere, de stele,

dărîmăm bariere.

Sufletul zilei stă lîngă mine,

al dimineţii stă să se închine,

încă un prag, încă o oră,

ne privim fără să doară.

Eu plec să car pietre, pietre de rîu,

pietre de moară.

Ba prinde trenul în ultima gară.

Doi călători cu rouă-n bagaje.

În cruce de drum se face amiază,

vrere de ducă,

Încă o zi, încă o oră,

ne înghesuim într-o coajă de nuca.

Dimineaţa şi eu

Călătorie de fluturi prin sîngele meu!