Mariana Cristina Bărbulescu (n.1953) a trecut la cele veșnice duminică 27 aprilie 2025.

Absolventă a Facultăţii de Litere a Universității „Al.I.Cuza”, Iaşi, secţia engleză- germane, Mariana Bărbulescu a publicat volumele: Goethe und Thomas Mann, „Interferenţe culturale româno-germane. Contribuţii ieşene”, Iaşi, 1982; Narrative Constructions in Faulkner’s Fiction: An Exemplification, vol. Primul simpozion de anglistică şi americanistică, Iaşi, 1983; Mihai Eminescu: „Veneţia”. Metamorfoze, „Interferenţe culturale româno-germane. Contribuţii ieşene”, Iaşi, 1986; S.T.Coleridge şi Romantismul german, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, Bucureşti, 1998; Emanoil Grigorowitza, în Internationales Germanistenlexikon 1800-1950, Marbach, Germania; Ioan Gherghel, Internationales Germanistenlexikon 1800-1950, Marbach, Germania; Arthur Schnitzlers Traumnovelle, Versuch einer Interpretation, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, Bucureşti, 2005; Das – gescheiterte – Projekt einer rumänischen Schillergesamtausgabe in Iaşi nach 1989: Schillers Dramen, Jassyer Beiträge zur Germanistik, Iaşi, 2001.

Îmbinând activitatea universitară cu cea de traducător literar, Mariana Bărbulescu a tradus scriitori importanți precum Friedrich Schiller, Günter Grass, Franz Kafka, Hermann Hesse, Heimito von Doderer, Erich Maria Remarque, Stefan Zweig, Arthur Schnitzler, Bernhard Schlink, Cătălin Dorian Florescu.

 Traduceri (selectiv): Hans Robert Jauss, Din vechi, nou? Tradiţie şi inovaţie în experienţa estetică, Revista de istorie şi teorie literară, 1985; Hans Ulrich Gumbrecht, Atemporalitate care transpare prin timp. Despre atitudinea neistorică a lui E.R.Curtius faţă de istorie, Revista de istorie şi teorie literară, 1986; Karlheinz Stierle, „L’homme et l’oeuvre” – Critica literară a lui Saint-Beuve, Dacia Literară, 1990;  Hermann Hesse, Gertrud, Bucureşti, Editura Rao, 1999; Gisela Bock, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu pînă în zilele noastre, Iaşi, Editura Polirom, 2002  (menţiune la concursul de traduceri organizat de Uniunea Latină); Urs Altermatt, Deznaţionalizarea – un cod cultural al anilor treizeci şi patruzeci, Editura Secolul XXI; Hermann Hesse, Cele mai frumoase povestiri, Bucureşti, Editura Rao, 2004 (nominalizare pentru premiile A.E.R la Tîrgul de carte Bookarest 2004;  premiul literar al Centrului Goethe – Iaşi, 2004); Cătălin Dorian Florescu, Drumul scurt spre casă, Iaşi, Editura Polirom, 2006; Cătălin Dorian Florescu, Maseurul orb, Iaşi, Editura Polirom,  2007; Heimito von Doderer, Ultima aventură, Un roman cavaleresc, Bucureşti, Ed. Humanitas,  2008; Günter Grass, Pisica şi şoarecele, Iaşi, Editura Polirom, 2009; Cătălin Dorian Florescu, Zaira, Iaşi, Editura Polirom, 2010; Cătălin Dorian Florescu, Jacob se hotărăşte să iubească, Iaşi, Editura Polirom, 2012; Günter Grass, Ani de cîine, Iaşi, Editura Polirom, 2013; Arthur Schnitzler – Domnisoara Else. Între vise, Editura Polirom, 2019; Sebastian Fitzek, Pachetul
Editura Lebăda Neagră, 2020; Spune-mi că mă iubești… Erich Maria Remarque – Marlene Dietrich; Mărturii ale unei patimi, Editura Polirom, 2021.

Prin plecarea Marianei Bărbulescu la cele veșnice, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași a pierdut unul dintre cei mai importanți traducători de limbă germană.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

****

Mariana Bărbulescu (1953-2025)
„ S-a stins, după o suferință pe care a înfruntat-o cu curaj și dîrzenie, Mariana Bărbulescu, una dintre cele mai respectate germaniste din școala filologică ieșeană a ultimelor decenii.
 A studiat germanistica și anglistica la Iași. Și-a început cariera ca asistentă la Catedra de limbi germanice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a făcut parte din colectivul tot mai restrîns de germaniști care, în ciuda presiunilor instituționale și a amputărilor impuse din pricini ideologice filologiilor moderne în anii ‘80, au asigurat continuitatea disciplinei în cadrul facultății. Și-a susținut doctoratul în filologie după 1990 și a inaugurat o prodigioasă activitate de formare a promoțiilor de viitori profesori de limbă germană. Pe lîngă cursurile de literatură austriacă și germană contemporană pe care le-a preluat, a arătat un interes deosebit pentru pregătirea practică a viitorilor traducători din și în germană, ceea ce a îndemnat-o să se implice în anii 2000 în înființarea și profilarea specializării de Limbi moderne aplicate pentru germaniști. Nu întîmplător a fost invitată de mai multe ori să predea la Institutul de didactică a limbilor moderne de la Universitatea din Konstanz. A fost un cadru didactic exigent și nu mai puțin atașat de studenții din toate generațiile cu care a lucrat.
 Din anul 2010 a fost numită Director al nou fondatei Biblioteci Austria la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, a cărei organizare și dezvoltare au devenit, mai bine de un deceniu, prioritare în activitatea sa, apreciată de toți partenerii angajați în susținerea acesteia: Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, Ministerul de Externe al Austriei.
 Reputația națională și-a cîștigat-o Mariana Bărbulescu în ipostaza cu care s-a acomodat la modul cel mai deplin, cea de traducătoare de literatură germană în limba română. Înafara proiectului ediției românești Schiller, conceput de catedra de germanistică de la Universitatea ieșeană, proiect la care a participat plenar, a preferat să se consacre operelor unor autori moderni și contemporani de prim rang: Hermann Hesse, Arthur Schnitzler, Franz Kafka, Stefan Zweig, Günter Grass, Bernhard Schlink, Cătălin Dorian Florescu, pentru care a fost solicitată de edituri dintre cele mai importante în România: Polirom, Humanitas, Rao, Trei etc. Versiunile românești pe care le-a propus, tinzînd spre desăvîrșire semantică și stilistică, au fost pe drept cuvînt multiplu lăudate și premiate. A fost membru al Filialei din Iași a Uniunii Scriitorilor din România.
 Amintirea Marianei Bărbulescu, inspirînd limpezime și complexitate intelectuală, va rămîne de neșters pentru toți cei care au cunoscut-o, prețuit-o și iubit-o”.
 Catedra de germanistică de la Facultatea de Litere a Universității “Alexandru Ioan Cuza”