Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a prozatorului Alexei Rudeanu (12 aprilie 1939, Chişinău – 2 ianuarie 2013, Bucureşti). Alexei Rudeanu a făcut studii primare şi liceale în Zalău, Cluj, Aiud, terminate în 1957 la Arad, apoi la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969). A lucrat ca redactor la diverse ziare din Botoşani şi Suceava. A debutat în suplimentul literar al ziarului sucevean Zori noi (1957), continuând să publice reportaje, schiţe şi povestiri în presa locală. Între 1977 şi 1986 s-a retras în munţi, pentru a se dedica scrisului. În 1992 a fondat Liga Legendelor Lumii – Gnomes’ Land, pentru promovarea copiilor români talentaţi, iar în 2000 a înfiinţa Cetatea literară. Revista scriitorilor români de pretutindeni, care apare doar pe Internet. A semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz. Debutul editorial al lui Alexei Rudeanu s-a produs în 1969 cu volumul de povestiri Exilul pisicilor, urmat de Ultimul monac (1973). Trecerea de la povestire la roman Alexei Rudeanu o va realiza în Focul rece (1973). Cu Pietrele acestei case (1975), Alexei Rudeanu a inaugurat un ciclu ce se încadrează în categoria „cronicilor de familie”, care cuprinde şi Mansarda colibei (1976), Fratele norocos (1980) şi Ruşinea familiei (1983). A mai publicat şi alte romane şi volume de povestiri şi nuvele. În 2007 a publicat sub pseudonimul Aleksander Mertz ultimul său volum, romanul Maraton spre fericire. Prin dispariția lui Alexei Rudeanu, proza românească suferă o dureroasă pierdere.
