POEME

Constantin (Ticu) LEONTESCU

Far… furie (Haiku) Plin de furie – zvârrr. Am aruncat în far c-o… farfurie!   Coasta lui Adam (Haiku) Pe când îşi căuta coasta ce-o pierdu, Adam dădu de… Eva!   Amintirile (Haiku) Amintirile? Vizor retrovizor – trecut-au anii.   Coloana fără sfârşit (Haiku) Infinită, ea. Verticală ca un crez! Crez brâncuşian.   Masa Tăcerii […]

Gabriela PACHIA

Depavare Floare de nisip frumoasă, Cîndva anagramai marginile lumii, fluturii cu umeri goi, pe hududoi… Se îndesesc despărţirile de matcă, deghizările, atrofierile, seminţele litaniei… Depărtările se strîng în boccea, în clăi, în cărări… Se strîmtează dreptunghic aerul din clopote… Se plimbă butoiaşele livide, ancorele epilate… Se-aspreşte-n verde piciorul mării… Te privesc cu ochiul uitării, cu […]

Vasile LARCO

STEAUA  MEA Pe cerul prea întunecat O stea abia se-arată, Coboară lin şi dintr-o dat` Rozariul îşi dilată.   E-atât de-aproape, aş putea S-ating a ei dogoare Cu pleoapa lăcrimând în ea Tăcerile de sare.   O clipă, parcă, s-a oprit Ori visul o învie, Iar între-apus şi răsărit Mi-e ochiul o vecie.   De […]

Daniel MUREŞAN

SÎNTEM IZBIŢI CONTINUU Prea sîntem loviţi, trîntiţi. Optimiştii le spun conflictelor bun venit, vă ajungeţi destinul, arătaţi creaţiei gîndurile şi smintelile venite de la big-bangul lumii Ne afişăm îndemnurile înaintării, cea mai înaltă bravură, dar iată lacunarul, emoţiile sînt cu un pas în faţă, nu iartă, îngenunchează bunul simţ. Aşteptarea e pusă pe ruginite talere […]

Mihail Sultana VICOL

VINOVAT DE IERTARE Cuvintele îţi sînt pline de năduf Îmi spui că  sînt vinovat  de iertare   Împacă-te cu tine Ia-ţi libertatea păsării scăpate Din colivie şi pierde-te În înălţimile zării necuprinse ELEGIE Mîhnirea  mi-i pîine  pe masă Şi-amaru-i un cîine credincios Care pe urme îmi calcă   Mă  latră  neliniştile și-n suflet S-aude cum […]

Gheorghe SIMON

MOLDOVA Din adînc de suflet răsare slova şi în ecou prelung plînge Moldova mistuită în sărăcie, ispitită de vecie cum lumina pe sine se scrie.   Şi-i atîta pietate în rugăciune cum tăcerea vie Verbul o răpune cum respiră iarba în răsărire şi cum ard în adorare chipurile vii din icoane.   Din prea cuminte […]

Constantin BOBOC

Tradiţii obosite Drumuri de ţară, cărări, Păduri stricate, animale bolnave, Clopotul mai bate în depărtări, Jelanii mîhnite şi grave!   O, nu mai ştim unde e pragul Strămoşilor sfinţi, regrete jilave, Mai pictează icoane zugravul, Bolţile vremii, animale bolnave!   Boii nu mai trag la jugul durerii Şi ei s-adună în turme răzleţe, În urmă […]

Florentin DUMITRACHE

AM ÎNFLORIT CAIŞII… Am înflorit caişii văzînd că-i primăvară, Le-am pus cercei de nalbă crengilor sale verzi, Pe trunchiul lor un brîu de lămîiţă rară, Iar în coroană, tot albul din livezi.   Priveau cu încîntare spre pomii din livadă, Cămaşa lor de alb şi-o fluturau în vînt Şi aşteptau din nori pe trupul lor […]

Alexandru SPĂTARU

Când n-am mai fost copii… În turnul bătrân, dangătul clopotelor domneşti s-a contopit cu bătaia orologiului – cântec de lebădă al unei vremi la hotar între vremuri.   Vuietul grav l-a stins clopoţelul de argint cu vestea că venea în lume ultima noastră recreaţie mare de liceu.   S-au deschis porţi secrete din piatră veche. […]

Constantin MĂNUŢĂ

CÎTE CUVINTE Cîte cuvinte să-i mai spun eu lumii? Pleacă-n depărtare timpul pe un zar; M-au miruit adesea marginile humii Sau un cocor pierdut în zare la hotar…   Visează-un munte stele arămii Aceeaşi soartă în secunde reci; Un trandafir timid în dreptul inimii A luminat izvorul astrelor pe veci?   Cum să locuiesc în […]