POEZIE CONTEMPORANĂ DIN COREEA

Gyung Hong KIM

Poet coreean, născut în Suh-Gwi-Po, Jeju Island. A debutat cu poezie în Jayu (Freedom) Literature, şi a obţinut prima distincţie literară (The New Poet Award). A obţinut premiul Halla Daily News (Jeju Island) la secţiunea roman. Un alt premiu (The Korea Junior Chamber International Award) i-a fost decernat pentru Jurnalism. A publicat trei volume de versuri: Ocean of Four Seasons, Honeysuckle Ring, şi Stronger Is Longing on the Road. În present este redactor şef  la Kyungbook Cultural Newspaper.

 

 ÎMPREUNĂ

 

Dragostea nu înseamnă doar împreună.

Aşa cum unele flori văzute de departe

sunt flori ce înfloresc, dragostea noastră văzută de departe

e floare frumoasă.

Dragostea nu înseamnă doar împreună.

Doar văzută de departe

dragostea noastră e floare frumoasă.

Doar cînd floarea e frumoasă,  dragostea durează.

 

(versiunea engleză: Rachel S.Rhee)

 

CÎND O FLOARE ÎNFLOREŞTE

 

Cînd o floare înfloreşte,

să nu doreşti să înflorească mereu,

cînd o floare se ofileşte,

să nu îi regreţi pierderea,

tu pleci de lângă mine,

dar ai să te întorci la mine,

tu eşti lîngă mine,

dar ai să pleci cînd vine vremea,

oh, cînd o floare înfloreşte,

să nu te legi prea mult de ea.

 

(versiunea engleză: Rachel S. Rhee)


Chung Woong BEA

S-a născut în Busan City, Coreea de Sud. Antologiile de versuri (The Winds I Lifted Up, Oh,Wind! Oh, Wind!, The Birds Could Not Sing in Peru, The Bandoneon Cried for A Long Time) au fost bine primite de critică, fiind premiate: Cultural Award by City of Sungnam, Korean Expatriate Literary Magazine; “The 10th Overseas Korean Literature Awards.” by The Korean Writers Association, şi Incurrent, The magazine of Korean-American Poetry and Poetics (Mijushihak, Publisher and Editor).

 

UN ANUME OBICEI

 

– Copacul toborochi înflorit

 

Bolivienii au o poveste de dragoste secretă

cu copacii toborichi.

Curbele trunchiului

şi fesele plantei seamănă

destul de mult cu ale trupului femeii,

chiar şi în forma durdulie a acestuia.

 

Oh, nopţile tropicale, în care câinii sălbatici urlă,

în satele de munte îndepărtate, bărbaţii jinduiesc după dragoste.

Ei merg la copacii toborichi ca să îi îmbrăţişeze şi să le mîngîie trunchiul;

copacii îşi strîng ramurile încărcate cu flori mirositoare

şi le ţin aproape. Asta fac copacii toborichi.

 

Ce extaz! Unii bărbaţi îşi eliberează fluidul lumesc ca seva copacului

în pantaloni, iar alţii

nu mai ştiu de ei un timp.

 

În vrmea acelei poveşti de dragoste secretă a bărbaţilor din noapte

toborichi înfloreşte de parcă ar suspina

ori s-ar pătrunde de exaltare.

Dar povara acestei iubiri omeneşti trebuie să fie grea ─

florile se scutură în timpul zilei

după ce au atârnat pe ramuri.

 

(varianta engleză : Kyung-Nyun Kim Richard, 2012) 

 

UN GÎND DESPRE FLORI

 

Florile nu înfloresc.

Ele chiar sângerează din tot trupul.

Spre deosebire de oameni, ele sîngerează roşu, galben şi alb,

şi în toate celelalte culori.

Cine nu înţelege pronia Cerului,

spune că florile înfloresc

şi sunt frumoase.

Poeţii se cinstesc lîngă ele.

Unii le rup

ca să le pună în vaze, chicotind;

alţii le pun în păr.

Unii sărută florile întristate ─  capetele, singurele care au mai rămas din trupuri ─

Nebănuind că ele sunt ultimele săruturi din viaţa lor.

Unora chiar li se întîmplă asta.

(versiunea  engleză: Kyung-Nyun Kim Richard, 2012)

 

Sun Hea AHN

S-a născut în Coreea. A debutat cu poezie, atrăgînd atenţia criticilor din Coreea, care au premiat-o (The Soonsoo (Purity) Literature Prize, Korea). Un alt volum premiat de data aceasta de Korean Expatriate Literature, este Grief Has Met Love / Durerea a întîlnit dragostea. Este membră a cîtorva asociaţii literare (the Korean Writers Association of America, the Korean Poets Association of American, the Korean Expatriate Literary Association).

 

CĂDERE

 

Lucrurile care se scutură nu sunt doar frunzele de toamnă

cutreierînd pierdute pe pămînt.

 

Visul meu asemenea semintelor de rodie

alunecă spre hăul cel ameţitor.

 

Acea vară pe care am dus-o iute într-o legătură

Pe cînd traversam Pacificul.

Visele dese ca noul frunziş

sunt uşor zădărnicite, destrămîndu-se

precum cenuşa lemnelor de foc de peste noapte.

Părul mătăsos păleşte în albul tomnatec

de nemulţumirile care nu se opresc niciodată.

 

Ah, nu sunt doar frunzele de toamnă care se scutură.

Povestea imigrării zilnic strigă  în jurnalul meu ─

spulberîndu-mi visele.

(varianta engleză:Rachel S. Rhee)

 

(din BRIDGING THE WATERS. An International Bilingual Poetry Anthology (Korean, American, Other) Co-edited by Yoon-Ho Cho & Stanley H. Barkan. Co-published by Korean Expatriate Literature & Cross-Cultural Communications. New York, USA, 2013)

Traduceri de Olimpia IACOB