Le lac des Danaïdes ( 4 ) / Lacul Danaidelor ( fragm. )

….Chiar la mijloc de lac, pe stânca răsărită,

Sunt cincizeci de surori din marmură albită

Ce-şi ispăşesc continuu pedepse meritate

De-aş fi ucis consorţii cu mâini însângerate.

Şi, săvârşind o muncă ce n-ar avea sfârşire,

Creează aparenţa de mers şi revenire.

Cu-ulcioarele-ntoarse, trei dintre ele, sus,

Răstoarnă trei şuvoaie într-un butoi străpuns.

Butoiul risipeşte prin mii de găuri apa,

Acoperind o stâncă pe-o parte şi pe alta.

Jos, una scoate apă cu capul aplecat,

Alta se plânge-alături că apa s-a vărsat.

În timp ce una urcă, o alta ce coboară:

Pare c-ar vrea s-o-ajute pe treapta inferioară

Una-i gata să toarne, alta ce mai răsuflă…

Versiunea în limba română: Constanţa NIŢĂ