Un poet al Iașului

Iașul, capitală molcomă și dulce unde oricând ești gata să deslușești pe cerul siniliu iambii și troheii risipiți pe sub teiul lui Eminescu, te primește de oriunde ai poposi, în mânăstirile lui tainice, ca pe un prieten. Pășind prin aerul decorat cu metafore distilate și incantații duioase te schimbi la rîndu-ți în rugă și trăiești cu senzația ca toată Poezia lumii s-a mutat aici. Te transformi în epitet, rodești, iubești, scrii, devii poet al Lui.

Risipiți în lumea fără de hotar ne-am adunat peste o sută de îngeri pașnici să preaslăvim  cuvântul. Iașul ne-a primit cu brațele deschise iar noi i-am îmbrățișat istoria încercând cu umilință să să ne închinăm Măriei sale. I-am dedicat așa cum se cuvine inima noastră, truda cuvintelor transformate în cântece, durerile și bucuriile, grijile existențiale, gingășiile și revolta, ura și suferința, viața și moartea, încercând să-l ridicăm la rang de Capitală europeană a poeziei.

Am devorat cu tandrețe slova dureroasei istorii de dincolo de Prut, ne-am înfruptat din Cina cea de taină a Unirii cu Țara, am descoperit cu sufletul la gură pe Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Kogălniceanu, Cuza Vodă, Maiorescu, Eminescu și Creangă, am redescoperit, a câta oară, că suntem români risipiți pe același spațiu mioritic.

Cazna celor care ne-au adunat la Iași sper ca a fost răsplătită. Noi ne-am străduit să fim vrednici truditori ai cuvântului, plini de speranța de a izbândi, curajoși, mereu tineri. Junimea își va continua meșteșugul făuririi cuvintelor iar rolul ei va fi perpetuat de Istorie.

Sperăm în perenitatea acestei inițiative și sunt convins ca noile generații de poeți vor îmbrățișa cu bucurie proiectul. Vom veni cu idei noi și vom fi demni de această inițiativă, cred unică în Europa. Iașul va avea cu siguranță sprijinul poeților români de pretutindeni și sunt convins că va câștiga bătălia pentru o viitoare Capitală Europeană.

 

 

Iași 22-25 iunie 2014

Despre mine, ridică din umeri Ciclopul,

nu veţi afla decât că nu mai am ochi.

De ce ţi-ai sacrificat mădularele

șarpe cu clopoţei ?

De-a dorul ceasului de priveghi,

de-a amintirea copilului nenăscut,

de-a cântec de altădată.

Despre mine,ridică din sprânceană Ciclopul,

nu veţi mai ști niciodată, Niciodată…

…

Îmi închipuiam că ești frumoasă!

Din timpuri imemoriale

mi-a rămas întipărită

umbra ta de jună castă.

 

Aș sparge abdomenul

plin cu praf de pușcă

al păpușii cu trup de cârpă

care noaptea mă mușcă.

…

Într-o gară

zăpezi stranii

și femei lungi

urcând în tren.

aceeași imagine

decupată

dintr-o vedere

de acum o sută de ani.

Întâmplător

scriam

o scrisoare bunicii.

Treceau stoluri de păsări migratoare

și tu în rochie de mireasă.

…

Nu mi-ar fi greu să te descriu:

pleoape lungi,

pantofi numărul 37,

talie proporţionată,

mereu fardată.

Aceeași veche frontieră

la margine de lume

pe o plajă sărată.

…

Albul pielii decupat

în dreptul inimii.

Un petic de sânge

și urma  acestui pumnal

înfipt în spate.

Te-aș răpi alibi

pentru propria-mi moarte.