S-a născut la 14 octombrie, 1955, in Italia. Din 1980 trăieşte în Elveţia, Cantonul Ticino. Poet, scriitor şi publicist, a publicat numeroase opere lirice, pentru care a primit mai mult de 150 de premii la diverse manifestări literare din Italia şi din străinătate. A primit de cinci ori premiul „Meritul Cultural”. Face parte din prestigioase academii italiene şi internaţionale. În 1988, a primit titlu de „Accademico per la Letteratura”, pentru promovarea limbii şi culturii italiene în lume. A publicat peste 16 volume de poezie, dintre care amintim: Dialogând cu Dumnezeu, 1988, Gânduri în singurătate, 1990, Meteore, 1993, Iubire fără sfârşit, 1998, La poarta stelelor, 2004, O fereastra spre cer, 2008, Dialoguri nocturne, 2012.

 

Infinit

Peste pajiştea,

hotarelor lumii,

ochii mei

văd şi cercetează

imensul cer

ce mă-mpresoară.

Înfăşurat şi ocrotit de natură,

sufletul meu se linişteşte

şi privirea mea este atentă

către infinitul mister

ce mă acoperă.

 

Reîncepere

Am învăţat să vorbesc şi să tac

am simţit zgomotul şi singurătatea

am păstrat prietenia şi indiferenţa

am priceput îndoiala şi amăgirea

am trăit iubirea învingător şi învins

am urmărit succesul şi înfrângerea

am căutat din nou iertarea şi condamnarea.

Apoi am uitat tot

descoperind o realitate ce o uram.

Am luat-o de la capăt

descoperind în mine

vechea speranţă de iubire.

 

Tăcere

Întunericul nopţii

înveşmântă trupul tău deja obosit

din lumina zilei.

Somnul îngreunează

ochii tăi

care închid

tăcerea dimprejur.

Mintea ta aleargă

către o lume de visuri,

doar tu poete

veghezi deşi,

pentru tine

însăşi tăcerea

este cuvântul.

 

Meditaţie

Se înalţă încetişor

în această noapte ploioasă

un gând.

Aici pe stradă

luminile lampioanelor

aprind zorile.

Ameninţă o tăcere

de umbre şi cuvinte,

în timp ce mă cufund

cu ochii păcii

peste lume.

 

Dumnezeu va fi

Un râu de sânge

curge spre seară;

străbate suferinţele

ieşite din rănile pietrificate

în infinitul

ce se strecoară de la fereastra

deschisă pe cer.

Lumina rămasă

îneacă în fluviul de sânge,

întunecoase margini

se pierd apoi sub stelele,

care una câte una

aprind seara.

Doar rugăciunea

va putea lumina taina,

şi în acel moment

deasupra durerii morţii

Dumnezeu va fi.

Din volumul de Dialoghi notturni/ Dialoguri nocturne

Versiunea în limba română Liliana Spătaru