Olga Walló
Poetă, psiholog, regizor de dublaj, traducător. În acest moment se dedică profesiei iniţiale de psihoterapeut şi propriei creaţii literare, precum şi activităţii de traducător (traduce din cinci limbi străine).
În 1997 a fost recompensată cu Premiul pentru dublaj „František Filipovský“, pentru performanţa reuşită la dublajul filmului „Spartakus“. Volume publicate: Lunga iarnă (poezie, 1997), Turnurile Sfântului Duh (carte apărută în trei părţi, 1999–2000), Venituri secundare: nu vă ascundeţi de cancerul de sân (2005), El păşea pe frânghii inegal întinse (2007), Cum am ucis-o pe mami (2008),
Unde eşti? Scârţâie pivoţii fără vină,
sub frunte bubuie pistoanele amar.
A fost odată un căluţ orb într-o mină
iar el avea un bun prieten, un canar.
Cum şchiopăta prin nesfârşita galerie,
căluţul îi spunea canarului, să ştie:
– Îţi zic c-o duci mai bine, frate.
Canarul îi dădea dreptate
cântând cu foc, cât mai avea putere:
Eu am venit să mor aicea, vere!
2
Când orbul asurzeşte,
încremenesc de groază merii.
Şi teama se-nfioară în duhoare.
Iar limba află chin
în fiarele torturii tutelare.
3 MIRACOLUL
Îl aşteptăm
Vine precis
Poate
că-l va cunoaşte domnul de acolo
Poate
că i se va-ntâmpla acelei doamne
LIPA-LIPA paşii târfelor
SLOBOZEŞTE-MĂ, întuneric mohorât
4
Să nu mă crezi, să nu mă crezi prea mult
Nu mă prea pricep să mint
Dincolo de sticlă e întuneric ca-ntr-un puţ de iluminare
Ceea ce reprezintă o comparaţie destul de prost aleasă
Ce-i dincolo de sticlă e întunecat şi poartă pumnal
Şi o insignă răsplătindu-i curajul
Şi undeva în munţi se topesc gheţurile
În fiecare zi se întâmplă ceva
pentru ultima dată
5
Cenuşă ne presară peste răni
Căci bani de sare n-a avut şi n-are
Căci sarea e mai mult ca aurul
Cea mai de preţ e preţioasa sare
6
Se târăşte măgăruşul cenuşiu
cu povara grea către castel
Şi tot ce ştia când era viu
va-neca-n traduceri fel de fel
Prezentare şi traducere: Mircea Dan Duţă