CATRENE
Încă fiind în viaţă, îi împărţiră-averea!
Doar amintiri ascunse îi mai dădeau puterea…
Şi cum puterea e un bun rîvnit
Îi caută-amintirea… s-o pună la-mpărţit!…
POVESTEA VORBII…
Încîntat în miezul zilei de un rîu aşa bogat
Plin de peşti ce stau pe spate şi cu burta la bronzat,
Ia pescarul şi-i aruncă în găleată rînd pe rînd…
Că sunt pietre lustruite… nici că i-a trecut prin gînd!
ANOTIMPURI…
Lucrînd voioşi spre seară, cînd umbrele se lasă,
Pe muzici indiene de cinematograf,
În orice primăvară îşi fac un gard la casă,
Şi-n fiecare iarnă, în sobă îl fac praf…
NICIODATĂ
Niciodată nu-s acasă cei pe care-i căutăm
Alungaţi din cuib ca barza, iarna, în străinătate
Dacă-i toamnă, primăvara, în zadar o căutăm
Şi visînd la flori albastre, scriem… În singurătate.
LAUDĂ
Ţara mea are o mie şi una de ţări
La Roma duc drumurile toate
Spre satul meu tot atîtea cărări
Că-i şi el o ţară mai mîndră-ntre toate!
CORTEGIUL
– De mi-aţi fi dat o floare pe cînd umblam pe jos
Necunoscut de lumea zăludă din cetate –
Gîndea privind convoiul, mortu-mbrăcat frumos –
V-aş fi iubit, fiţi siguri, pentru eternitate!
ILUZIE (oglinda)
Cînd am vrut să intru-n spaţiul care mă-mbia perfid
M-am izbit cu toată forţa de prostia unui zid
Şi văzînd în apă cerul, cel albastru, nalt şi gol
Vrînd să mă înalţ în slava-i, m-am trezit, vai! în nămol…
NUME/Luna
În adîncimea nopţii de veacuri i-au dat nume
Mai vesele, mai sumbre, după împrejurări:
bănuţ de aur, hoţul, nălucă în genune
poetul, cupă cu vin beţivul mergînd pe trei cărări
unui prieten înstrăinat
Chiar ştiind că în oraşul care visele animă
Aurul şi bunăstarea nu ne sunt la îndemînă
Şi chiar dacă optimismul e o casă în ruină
Tu scrii versuri şi te bucuri în coconu-ţi de lumină…
ÎNTREBĂRI
Valoroşi sau neica nimeni,orişicum oamenii mor
Iar ca timpul să nu-l piardă, deci să ştie, dînşii vor:
Cei dintîi – în scurta viaţă – ce – ar mai trebui să facă,
Iar ceilalţi de bună seamă, se întreabă numai – dacă.
CUVÎNTUL
Boïar sau cerşetor al vieţii fiind drumeţ
De ceasuri fericite sau triste-avut-am parte
Cînd prin străini o vorbă de-acasă avea preţ
Cum nici o pungă plină, ori ştiinţa dintr-o carte