Răsunetul floriei
Frica de moarte
se desface de pămînt
se arată la lume
acoperită
se împarte la vii
mâncare aleasă
colacii vorbei
nu se înnoadă
frigul din oase
nu întreabă lumea dacă
poate să stea
aşezat la porţi
frica de morţi
nu se uită la lume
banii îi dă de pomană
să se fiarbă laptele
sub ochii curioşilor
masa are gust de tămîie
flacăra stinsă înaintea vorbei
ochii capătă lumina
în fiecare dimineaţă
lumea ca să o vadă dezbrăcată
Înaintea izvorului
Înaintea cuvântului
s-aşează Dumnezeu
dimineaţa
să guste din strugurii încinşi
pe colivă se aşează
bomboane din spirit de echipă
soarele se îngroaşă
din lipsa de spaţiu
carnea să nu se coacă
să se împartă la oameni
de poftă
oamenii gustă bucăţile din
spirit şi apoi
se desfac de păcate
rodiile nu mai dau bună dimineaţa
să nu se aprindă lumina
pomenile dau bine pe negură
harta cu sărbători se cinsteşte
ca şi mugurii porecliţi cu alai
strigă mesenii spiritul se face pâine
împărţit la oameni în loc de colaci
cînd noaptea se face zori de zi
şi se dezleagă rodiile de muguri
stolurile de înger se arată la oameni
frica de masă să se desfacă
Dor fără înger
Piatra se desface de apă
câinii vorbelor trec
pe spatele apei
unşi cu Untdelemn şi binefacere
somnul nu se mai duce la biserică
laptele nu se face din apă
smântână se împarte la morţi
să nu trezească ziua
spatele pietrei nu se sparge
niciodată dimineaţa
prânzul e destinat îngerilor
să nu treacă vorbele fără întuneric
pe lumină
la apus de umbră
şade Dumnezeu cu pomeni alături
le numără să îi iasă
morţii la socoteală
masa se face cu apă
pomenile să nu treacă neobservate
Piatra cu păcate
Cu fiecare piatră
se face urma
piedica n-are urme
paşii când trec se face de ziuă
noaptea dorul e mai puternic
carnea nu se împarte pe colaci
de lapte cum izvorul nu se
face pămînt oamenii să-l ocolească
cu putere grea
la adăpat oamenii vin
cu încredere în ziua de apoi
fericirea când creşti
se dă de pomană peste piatră şi spumă
la adăpat oamenii se duc cu pomenile scrise
laptele împart
piatra să se desfacă de păcate