Cristian STURZA

cruzime

o după-amiază însorită de iarnă

lumini de gheaţă înşelătoare

o altă zi o altă greşeală

şi o alarmă sumbră interioară

şi o dorinţă de a şterge toate

literele scrise cu creionul

pe o coală albă de hîrtie

o după-amiază însorită de iarnă

ca o fîşie de carne crudă

ca o fîşie excoriată

singurătate şi anxietate

şi o senzaţie intensă de vomă

ceva se rupe şi ceva s-a rupt

ceva rămîne mereu imperfect

într-o poziţie fără simetrie

ca un tablou agăţat pe perete

în marea tăcere din spatele uşii

în marea tăcere din spatele lumii

 

aici

aici nu este niciodată zi

nici noapte chiar

un apus permanent

plin de cenuşă şi de fantome

ale cadavrelor ce nu mai luptă

umbre doar umbre doar umbre lipsite

de instinctul de supravieţuire

la marginea lumii şi a conştiinţei

sub pătura somnului a letargiei

cîini vagabonzi cu ochii înţelepţi

alcoolici cu mintea complet incendiată

de dragostea eterică subtilă

hale de fabrici şi de uzine

abandonate cu geamuri sparte

şi invadate de ierburi letale

cîndva demult m-am rătăcit aici

şi niciodată nu am mai găsit

vreodată drumul înapoi

 

Port Atlantic

pe malul oceanului am stat şi am plîns

sub ţipetele bete ale pescăruşilor

lîngă valurile care se spărgeau

neobosite zgomotoase şi bete

udat de ape şi emoţii tari

de-atît de multă dragoste/durere

serotonină dopamină şi adrenalină

perfect conştient de moartea tuturor

de răul profund ascuns în lucruri

acolo unde lumile s-au terminat

iar autostrăzile nu duc nicăieri

atît de multă dragoste/ durere

şi totuşi nimic care să îţi rămînă

în afară de lucruri în afară de ele

în afară de lucruri vechi inutile

de corpul acesta care se scurge

sub o cămaşă lungă şi ruptă

de vegetaţia aceasta de oase

decît începutul mai aproape sfîrşitul

şi golul mereu mai bun decît plinul

 

sub stelele radioactive

sub stelele radioactive

te-am căutat pe tine

iubita mea dragostea mea

printre ruinele şcolii

la care mergeam amîndoi

acum o sută de ani

printre zidurile negre

printre zidurile calcinate

sub stratul de cenuşă neagră

am căutat diamantele

însă nimic nimic nimic

nu am găsit acolo

nici măcar o sanda

sau o fîşie de blugi

nici măcar un creion

sau o pagină de caiet

nicio urmă de-a noastră

şi niciun viitor

după războiul lumilor

după apocalipsă

sub stratul de cenuşă neagră

sub stelele radioactive

 

the damage is done

the damage is done

în toate lumile

în toate universurile paralele

iar în pădure s-a făcut noapte

aşază-te lîngă rîu

întinde-te lîngă rîu

lîngă apa cea neagră

să îţi ia cu ea toate gîndurile

să îţi ia cu ea toate spaimele

pentru că tu nu mai ai nicio casă

pentru că tu nu mai ai niciun pat

şi orice mişcare este o greşeală

cînd răul aleargă tăcut printre arbori

the damage is done

în toate lumile

în toate universurile paralele

iar în curînd vor veni carnivorele

iar în curînd vor veni răpitoarele