Nina GONŢA

Războiul de alături…

 

Soldaţi ucraineni la Bălţăteşti,

la staţiune.

Se odihnesc şi se refac aici,

la băi.

Unul cu mâna ce zburată-a fost…

A suferit N operaţii…

acum o are,

e la loc,

dar ce folos,

că moartă e…

Doctorii piele i-au scos din corpul lui…

cu muşchi, cu tot…

Nu prea i-a folosit,

că mâna lui nu va mai fi nicicând,

cum…

din naştere, a fost.

Altul… e cu picioarele,

de la genunchi în jos,

ambele, de fier…

Cu zâmbetul pe buze,

în jur se uită…

blând,împăciuitor.

E tânăr,

de numai 23 de ani…

optimist, frumos,

cu-o faţă zâmbăreaţă…

Îi bucuros,

că a scăpat, că a rămas…

în viaţă…

Al treilea – dinţii-şi poartă-n buzunar,

după un glonţ

bizar,

ce i-a zdrobit întreaga parte dreaptă-a feţii…

şi i-a ieşit,

pe lângă o ureche…

Un altul –

glonţul încă-l are lângă un plămân…

Medicii i-au spus,

e prea periculos,

acum să fie scos…

Şi el e…

bucuros,

că viaţa,

aşa de ticăloasă cum e,

îmi spuse,

şi-a salvat-o.

Şi alţi, şi alţi…

vieţi tinere,

făr’ de păcat…

pe veci… distruse!

Noi, ăştia,

ce zi de zi,

indiferenţi, pasivi,

pe-alături trecem,

cu alte multe treburi şi nimicuri

viaţa ne petrecem…

Hotarul dintre Ucraina şi Rusia,

la est,

demult el nu mai este.

Soldatul rus se plimbă

prin Doneţsc şi prin Lugansc,

nestingherit,

câineşte.

Putin, ţarul rus,

tot estul Europei îl visează,

planul Ecaterinei celei „Mari”,

ca toată Marea Neagră…

a ruşilor să fie,

vrea… împlinit,

să-l vază.

Un plan rebel!

Şi-n Europa unicul stăpân

să fie…

numai el!

În acest război,

trimis-a Putin negre crematorii ambulante,

acum prin estul Ucrainei ele… „zburdă”.

Aşa el pe-ai săi coldaţi morţi,

ruşi, îi… „îngroapă”.

Vrea totul ca s-ascundă!

Voi, mame ruse,

unde mintea că vă este,

de ce nu puneţi stavilă unui război,

ce numai al vostru el că este ?

De ce lăsaţi feciorii să vă moară,

pentru nevoia de preamărire…

a unui sovietic,

kgb-ist… bezmetic?

Căci lui de voi şi de feciorii voştri nici că-i pasă,

fiicele lui, fără de griji,

departe de război,

demult de ţara lor uitară…

prin Europa

atât de mult de tatăl lor blamată,

s-aciuară!

Voi, mame ruse,

rândurile strângeţi.

Uniţi-vă !

Căci numai voi puteţi,

să puneţi capăt unui război,

ce mistuie-n prezent,

detot prea tinere

şi prea nevinovate…

vieţi!

8 iunie, 2015, staţiunea Bălţăteşti