revelaţie

 

în clipa augustă

joacă flăcările pe comori

fluturi de lumină curg meteoric

înfloreşte în carne

cămaşa de nuntă

 

Universul se schimbă

sevele duc lumina în cer

umbrele păsărilor agăţate de aer

curg pe pământ în ninsori de mătase

 

strecuraţi printre ierburi,

magii orbi încearcă văzduhul

cu toiagul de mirt

pipăie rănile nemuririi

să le simtă durerile

 

în arenele lumii

învingătorii sărută moartea

învinşilor

cu ochi orbi

care nu locuiesc nicăieri

 

peste întinsuri,

inimile sfinţilor au uitat să mai bată

aripi de piatră

întoarse-s pe dos

 

încă nu ai pace

până nu mori încă o dată

pentru zâmbetului unui copil

care acoperă palma parintelui

 

pruncii dorm înveliţi

de zâmbetul mamei

umbre de zâne îi leagănă-n vis

îngeri marini duc ulcioare de aur

fetelor îmbrăcate-n mirese…

plin de mirare

descoperi de-o vreme

înzeirea din tine

 

întoarcerea în Utopie

 

eretic si bogat cum sunt profanii

tu te visezi în prinţul de damasc

şi cânţi poeme cu orgii-n litanii

peste fecioare-ngenuncheate-n vreasc

 

în aiurări te-apucă stări frivole

să înălţăm nimicului statui

vestale roz se plimbă în gondole

cu nuri zeieşti – ofrande nimănui

 

liane urcă-ncolăciri de seve

creşte retina arsă între stele

rămâne-n oase urma unei Eve

miresme-nalţă-n aer citadele

 

în lieduri parşe umbre cad pe ape

stau cămătari de vise la popasuri

copii din flori se pregătesc să sape

fântâni în ziduri şi-amnezii în ceasuri

 

căzut în golu-acesta-ntre secunde

mă înfior cât loc e-n veşnicie

mă strig-un glas din urmă, de niciunde

să nu mai dezertez din Utopie