Olga Walló

Poetă, psiholog, regizor de dublaj, traducător. În acest moment se dedică profesiei iniţiale de psihoterapeut şi propriei creaţii literare, precum şi activităţii de traducător (traduce din cinci limbi străine).

În 1997 a fost recompensată cu Premiul pentru dublaj „František Filipovský“, pentru performanţa reuşită la dublajul filmului „Spartakus“. Volume publicate: Lunga iarnă (poezie, 1997), Turnurile Sfântului Duh (carte apărută în trei părţi, 1999–2000), Venituri secundare: nu vă ascundeţi de cancerul de sân (2005), El păşea pe frânghii inegal întinse (2007), Cum am ucis-o pe mami (2008),

 

Unde eşti? Scârţâie pivoţii fără vină,

sub frunte bubuie pistoanele amar.

 

A fost odată un căluţ orb într-o mină

iar el avea un bun prieten, un canar.

 

Cum şchiopăta prin nesfârşita galerie,

căluţul îi spunea canarului, să ştie:

– Îţi zic c-o duci mai bine, frate.

 

Canarul îi dădea dreptate

cântând cu foc, cât mai avea putere:

Eu am venit să mor aicea, vere!

 

2

Când orbul asurzeşte,

încremenesc de groază merii.

Şi teama se-nfioară în duhoare.

Iar limba află chin

în fiarele torturii tutelare.

 

3 MIRACOLUL

Îl aşteptăm

Vine precis

Poate

că-l va cunoaşte domnul de acolo

Poate

că i se va-ntâmpla acelei doamne

 

 

LIPA-LIPA paşii târfelor

SLOBOZEŞTE-MĂ, întuneric mohorât

 

4

Să nu mă crezi, să nu mă crezi prea mult

Nu mă prea pricep să mint

Dincolo de sticlă e întuneric ca-ntr-un puţ de iluminare

Ceea ce reprezintă o comparaţie destul de prost aleasă

Ce-i dincolo de sticlă e întunecat şi poartă pumnal

Şi o insignă răsplătindu-i curajul

Şi undeva în munţi se topesc gheţurile

În fiecare zi se întâmplă ceva

pentru ultima dată

 

5

Cenuşă ne presară peste răni

Căci bani de sare n-a avut şi n-are

Căci sarea e mai mult ca aurul

Cea mai de preţ e preţioasa sare

 

6

Se târăşte măgăruşul cenuşiu

cu povara grea către castel

Şi tot ce ştia când era viu

va-neca-n traduceri fel de fel

 

Prezentare şi traducere: Mircea Dan Duţă