Mulți cred că există locuri din afară de care, odată pătrunse, cele de dinlăuntru iau foc și cenușa lor intră în stare de levitație. Urmarea ar fi că ochiul își deformează percepția, materia redobîndește forma luminii iar înțelesurile îi rotunjesc coerența. De aceea, am vrut ca să văd: în care parte a dorului la care poartă a zborului neufalina luminii aprinde neoane de splendoare în kerosen.

Nu am putut opri un avion să-mi teleportez în el spiritul și din cătarea mea să-i fac culoar de culoare. Așa că am luat un bilet pînă în orașul franțuzesc Sete, la malul Mării Mediterane, acolo unde, între 21 și 30 iulie, are loc festivalul de poezie ”Voix Vives, de mediterranee en mediterranee”.

Ajuns la a douăzecea ediție (primele zece, petrecute în alt oraș franțuzesc),  acest festival s-a născut din piatra albă a inspirației poetului Salah Stetie, șlefuită de valurile asprelor căutări interioare.

”Festivalul de poezie de la Sète (…), cel mai important festival din Franța și din Europa, cucerește în mod pacifist, cu armele luminii, țară după țară, pe toți cei de aici și de cealaltă parte a Atlanticului, precum și alți poeți ai lumii, vorbitori ai limbii noastre (…). Botezat ”Din Mediterană în Mediterană”, festivalul, implementat acum zece ani la Sète, timp de zece zile trăiește și visează cu voce tare, seducîndu-i și cucerindu-i de asemenea și pe cei născuți pe aceste meleaguri”, spune acest poet libanez de limbă franceză, inițiator și președinte de onoare al manifestării, în cuvîntul de început al programului tipărit. (Salah Stetie : poetul căruia, conferențiind despre puterea poeziei marilor poeți și luînd ca exemplu o pisică, Cuvîntul avea să-i ofere, în fața auditoriu lui perplex, o sincronicitate despre care, probabil, se va aminti de aici înainte: de nicăieri/ a apărut o pisică/ și ea/ i s-a așezat la picioare.)

Anul acesta, a XX-a ediție a primit, în afară de cei peste 100 de poeți invitați, și o seamă de cîntăreți, dansatori, actori ori traducători din diferite părți ale lumii. România a fost reprezentată, în 2017, de Cassian Maria Spiridon. Anul trecut, primul în care țara noastră a fost prezentă pe scena acestui prestigios festival, fusese invitat Horia Bădescu. Dacă ecourile participării acestuia din urmă încă pluteau prin depozitele cu amintiri frumoase ale împătimiților de poezie la Sete, versurile lui Cassian Maria Spiridon au adăugat densitate și culori noi primei impresii, amplificînd curiozitatea și admirația publicului față de poezia românească. Martorul căldurii și entuziasmului alipite de versurile unui conațional tectonicii afectelor de auditoriu avizat nu poate fi decît fericit. (”I-am păcălit și de data asta”, avea să se răsfețe poetul ieșean, după una dintre reușitele-i reprezentații)…

Alte nume însemnate ale poeziei de astăzi, prezente anul acesta la Sete: francezii Francois Montmanneix, Francis Combes, Jacque Rebotier, Meredith Le Dez, Jean Poncet, tunisianul Moncef el Ouhayebi, marocanii Embarek Ouassat  și Oulaya Drissi el Bouzaidi, canadianul Bernard Pozier, turcul Ozdemir Ince, italienii Milo de Angelis și Maurizio Cucchi, albanezul Xhevahir Spahiu, libianca Soad Salem, spaniolii Alex Susanna și Alicia Martinez precum și renumiții poeți libanezi de limbă franceză Salah Stetie și Venus Khoury-Ghata (există un premiu de poezie, în Franța, ce poartă numele acesteia din urmă).

Pentru Fadwa Souleimane, poeta-simbol a revoluției siriene, decedată în luna august a acestui an, festivalul de la Sete a fost ultima reprezentație de anvergură la care a avut ocazia să participe.

Edilii din localitate au achiziționat, la începutul acestui an, Buna Vestire a lui El Greco. Tabloul poate fi admirat, de aici înainte, într-una dintre sălile de expoziție ale muzeului Paul Valery din localitate.

De invidiat și atenția la detalii ce trădează implicarea cu folos a autorităților locale în organizarea festivalului: bannere poziționate între stîlpi inscripționate cu versuri ale participanților, afișaje (la tot pasul) de ghidaj înspre cele peste 30 de locuri amenajate (și) destinate reprezentațiilor, închiderea unor străzi – rezervate exclusiv lecturilor de poezie, amenajamentele originale ș.a.

Într-una din zilele dinspre sfîrșitul festivalului, zeci de mii de poeme scrise de mînă pe pătrățele multicolore de hîrtie au invadat cerul orașului. Trasă cu tunuri confecționate din tuburi de plastic, poezia a împodobit copacii și trotuarele, dînd copiilor prilejul de a înota printre mormanele colorate și de a le strînge mai apoi în pungi mari, pentru acasă. Concertele de fado, salsa ori muzică veche, dezbaterile și conferințele pe teme de interes artistic au împins complementar în savoare.

În 2017, la Sete s-a dovedit că un festival de poezie poate fi locul unde cel în care culoarea poeziei prinde să cînte începe să adune cer dedesubt.

O pauză cu folos garantat de la politică, terorism, marketing și publicitate.