O privire spre lumea lui Loke

Pe Daniel Onaca l-am întâlnit cu ceva ani în urmă, la Reşiţa, pe meleagurile sale de baştină (acum trăieşte în Suedia). Am rămas în legătură de atunci, apoi am stabilit o colaborare a sa cu revista „Poezia”, cu rubrica „Din poezia nordului”, pe care, din toamna acest număr o vom relua. De altfel, eseurile din rubrica aceasta stau la baza cărţii sale Şapte poeţi suedezi, eseuri critice, care au fost remarcate de un juriu românesc (preponderent din autori din afara ţării), primind premiul III la categoria „proză”, din partea revistei „Itaca”, din Dublin, pentru „cartea anului publicată de autori români din Diaspora”, în timp ce Din lumea lui Loke a primit premiul II, la categoria „poezie” (ambele în 2016), din partea aceleiaşi reviste.

Eseurile despre poeţii suedezi au fost primite cu interes, fiind vorba despre autori care au avut un cuvânt de spus în literatura ţării scandinave, nume, de altfel, în genere cunoscute cititorilor avizaţi de poezie.

Alegerea autorilor suedezi a fost una bine cântărită, cei selectaţi de Daniel Onaca fiind: Gunnar Ekelöf, Thomas Tranströmer (căruia îi sunt dedicate două texte), Göran Printz-Påhlson, Katarina Frostenson, Lars Forssell, Bruno K. Öijer şi Eva Ström. Sunt autori născuţi în secolul XX, dar din generaţii diferite, cu moduri de a scrie poezie diferite, şi care, fiecare în felul lui, a rămas în istoria literaturii ţării lor, unii şi universale. Ca „schemă” de lucru, Daniel Onaca prezintă câteva elemente din viaţa fiecărui autor, câte ceva despre paşii în literatură, încadrarea în peisajul literaturii Suediei, apoi secvenţe poetice în versiunile suedeză şi transpunerea lor în română, şi consideraţii asupra felului de a scrie al poetului suedez la care se referă. În acest fel, cititorul român poate înţelege mai concret şi de ce autorul respectiv a fost ales, şi îşi poate face o imagine proprie asupra felului de a scrie al acestor poeţi suedezi, evident, cât se poate desprinde din aceste frame-uri nu foarte ample, dar sugestive, în esenţă.

Cred că e binevenită această privire asupra poeziei suedeze contemporane, şi dat fiind calitatea ei, dar şi faptul că la noii nu este din cale afară de cunoscută din punct de vedere literar această zonă. Sper că va exista şi cel puţin încă o „continuare”.

Din lumea lui Loke poate fi privită şi ca o călătorie între noua casă (Suedia, poate Nordul în general, ţinând cont şi de poemul după o veche saga islandeză – şi nu doar în poemele vandale ori în „poveştile” din Ţara de Sus, despre Sven, Harald, Odun ş.a. – , şi vechea/ prima casă, cu nostalgiile/ poveştile de „departe”, acum (Povestea unei icoane e un bun exemplu) şi, uneori, cuvinte care sunt născute acolo (de pildă „îmburdă”). Ori cu legendele neamului nostru – amintim Povestea zidului părăsit, şi paralela cu Meşterul Manole. Dar mai e şi dragostea, aşteptarea, singurătatea, şi, între crâmpeie (majoritatea – afară de cele 10 „senine” din final, alcătuite din alăturări de câte două terţine), citim despre baklava, instantanee, peisaje – fie ele citadine, fie din natură –, ursitoare, mesaje, verdele primăverii/ verii şi culorile toamnei, albul zăpezii, despărţiri dar şi, aşa cum e şi în poemul de final, „în loc de epilog”, aflarea iubirii aşteptate.

Din lumea lui Loke cuprinde (după un Prolog, în versuri), ciclurile (fiecare, mai puţin ultimele două, de 3-5 poeme): Supravieţuiri, Crâmpeie de toamnă, De inimă albastră, Crâmpeie de iarnă, Cumpăniri, Crâmpeie de primăvară, Poeme vandale, Crâmpeie de vară, Desluşiri, Crâmpeie de toamnă (2), Replieri, Crâmpeie de iarnă (2), Poveşti din Ţara de Sus, Zece crâmpeie senine.

Am citit cu interes volumele autorilor (nu doar români) care, plecând de pe meleagurile natale, au un mod de a trăi şi în poezie, în scris şi, în multe cazuri, le-am semnalat fie în „Poezia”, fie în „Convorbiri literare” ori în alte reviste din ţară. Aşadar, aşteptăm viitoarele volume ale lui Daniel Onaca, trăitor de ani de zile în lumea lui Loke, dar cu sufletul rămas şi în cea de acasă.

Daniel Onaca, Din lumea lui Loke, versuri, Editura Coresi, Bucureşti, 2016, 148 p.; Şapte poeţi suedezi, eseuri critice, Editura Coresi, Bucureşti, 2016, 90 p.