Marin MOSCU
Sângele iubirii cu mii de rădăcini Iubirea mea, credința, prinde rădăcini Între două mere râvnite de vecini, Urcă peste dealuri, curge în furtuni, O sorb cu plăcere din adânci fântâni. Urme lungi de umbre se-ntind către apus, În brațe infinitul ne poartă spre Iisus, Netezim răspunsul şi aşteptarea noastră Că-ntr-o zi vom trece în […]
Valentin TUFAN
Apus electric Se zbate un abur molatic peste soborul de patimi cuibărite în apus, o searbădă reîntoarcere în trecut îţi lasă gura pungă – îţi activează simţurile un dor electric pe care îl asimilezi ca pe o doină ce-ţi răsună din miezul sufletului. Pe lîngă stîlpii de telegraf se zbat himerele cuvintelor topite pînă în […]
Marian HOTCA
poem în interval [existenţa de azi e doar un cartof oximoronic pierdut pe banda realităţii] poem în interval [tulburătoare e lumina ce a trecut prin nisip căci sînge a scos în cortina văzduhului trasă peste soare] poem în interval [între două verticale de întuneric e greu să-ţi găseşti orizontala de lumină] poem […]
Anda COMŞA CHIS
Ucigaş de cuvinte Strada e plina de intenţii ascunse după fiecare impresie stă la pîndă un cuţit gata să se împlînte pînă în mijlocul cuvîntului să-i scoată măruntaiele de sensuri şi să le întindă pe trotuar strada e plină de cuvinte măcelarite încă de la răsărit ruşinate că înghit zilnic tentaţiile unui ucigaş de […]
Ioana BURGHEL
DORINŢĂ Să rătăceşti, Doamne, cutia mea cu pământ singurătatea îşi are legile ei e greu când se crapă de ziuă peste cerul din mine iarba trimite scrisori în propoziţii scurte nu ştiu să mă rog nu ştiu să cer car această casă ca o fantomă şi îngerii plâng agăţaţi de rochia femeii în […]
Flavia ADAM
UN COPAC NUMIT CUVÂNT Fiecare cuvânt un copac, uită deşertul în care-a crescut soare cu pecetea lui David pe frunte, în miezul furtunii, ca peştii înotăm prin propriul sânge – jucăm Braşoveanca încătuşaţi câte doi, cât toamna mai calcă răscrucea la ceas de amurg, primită ne fie-aşadar pătimirea! rugul în flăcări plin de cuvinte, avizierul […]
Mihaela OANCEA
Zi de ianuarie Pe palierul nostru, un bătrân își ascultă boala cum îi croncăne prin artere; sprijinit pe cadrul metalic, privește nimicul cum umblă în papucii lui de casă, în halatul lui de poplin, prin viața care încet-încet nu-i mai aparține. La mezanin, cofetarul îmbujorat pune plăcintele la cuptor. Știe că pe la amiază, […]
Ioan BARB
Fiorduri Știam că pot să cad să mă sparg risipindu-mă în celulele tale să nu mai aud nici un strigăt doar cioburi în care să-mi tai legăturile cu prezentul să mă desprind de țărm lunecând pe apele limpezi care îmi desfac lacătele să-mi văd sfârșitul îmi aud pietrele rostogolite lovindu-se pe fundul vieții unda […]
Ionuţ ALUPOAIE
VERNALĂ Se-mbracă primăvara-n flori de nunţi Şi-n ochii verzi ne botezăm pereche Zăpezile asudă chiar şi-n munţi Sosesc cocori şi iarna-i tot mai veche. Cu paşi novici pe tâmplele lui marte Amorul nostru prunc scânceşte sigur Şi vremea bună, ca un semn de carte Se-ntoarce-ncet, februarie e singur. Înalţă adieri sihastre aripi albe, […]
Dorina STOICA
Pentru moment ne rotim odată cu pământul ne-ntunecăm odată cu noaptea înaintăm cu fluxul dăm înapoi cu refluxul pentru unii poate părea ciudat dar pentru mine în luna când înfloresc teii sunt necesare cimitirele câte o bătrână micşorată de ani uitată pe o bancă de copila ce s-a grăbit să-i ocupe locul de veci mă […]