Limitless dialogue, edited by Ban’ya Natsuishi – The 8th World Haiku Association Conference Anthology, translations: Ban’ya Natsuishi, Jim Kacian, Paul Rossiter, Rikido Tomikawa, Naoto Tsuchiya, Suzie Palmer, Shizue Ogawa, Soraya Umewaka, Published by Sichigatsudo, Tokyo, Japan, 72 p.

O iniţiativă interesantă această antologie de haiku, din mai multe puncte de vedere. Cel mai important este punerea la dispoziţia doritorilor (întrucât WHA cunoaşte astăzi o răspândire teritorială a membrilor semnificativă şi geografic şi numeric) a unei imagini a poemelor celor care au participat la o conferinţă la care vin oameni cu diverse creaţii/ poeme/ comunicări/ puncte de vedere (parte dintre ele amintite, discutate în revista „Ginyu”, nu doar în acest caz) care pot oferi, fiecare în felul ei, o idee asupra modului în care este privit haiku în această asociaţie.

Tema declarată este „limitless dialogue”, având şi o scurtă explicaţie să spunem drept preambul în care se spune că „de la începuturi scurtul poem haiku conţine un amestec de elemente adesea contradictorii”, că azi acesta s-a răspândit în lume şi că „dialogul între diferite limbi şi culturi înseamnă în sine acum un mediu important pentru schimbul de idei”. Şi exact asta îşi propune şi această conferinţă, să „furnizeze o platformă pentru dialog între diferite limbi, culturi şi genuri”.

Cu bună parte dintre cei participanţi/ prezenţi la conferinţă/ realizarea acestei antologii fie m-am întâlnit, fier am colaborat la diverse proiecte, fie am tradus din sau am scris despre creaţiile lor fie în „Poezia”, fie în „Convorbiri literare”, mai ales, dar şi în late publicaţii, începând cu Ban’ya Natsuishi, Sayumi Kamakura ori Toshio Kimura, Jim Kacian, dar şi cu, de pildă Naoto Tsuchiya ori cu mongolii Urjin Khurelbaatar, E. Bold, marocanul Abdelkader Jamoussi ş.a., cunoscându-le felul în care înţeleg haiku şi/ sau poezia în general. Cu toate acestea a fost interesantă lectura poemelor scrise de ei în această selecţie (cu 48 de autori din Japonia, Mongolia, Mongolia Interioară, Vietnam, Israel, China, Bulgaria/ Portugalia, Polonia, SUA, Columbia, Danemarca, Ucraina, Maroc, la care se adaugă şi traducerile în arabă a unor poeme ale unor clasici ai genului, în versiunea sirianului Oudaimah Mahomed), din care vom reda câte, în versiunea noastră în română.

„Noapte pură de toamnă/ aşa de liniştită/ că fiecare poate comunica cu celălalt” – Yo Erdenetogtokh, Mongolia Interioară; „În grădina întunecată/ nu vine şi nu va veni nimeni/ dar nu sunt singur” – Mordecai Geldman, Israel; „altă lună plină/ şi aud un lup urlând/ eşti tu dragule?” – Bo Lille, Danemarca; „În cabana mea/ broaşte… cicade…greieri…/ şi un bambus” – Raul Ortiz Betancur, Columbia; „prima zi de toamnă/ voi ţine cât de mult pot frunza asta/ sub piciorul meu” – Lech Szeglowski, Polonia.

 

 

REVISTE/ PUBLICAŢII

 

Albatros, vol. XV., nr. 26, iarnă/ primăvară 2015, anul XXIII serie nouă.

Semnalăm un număr recent din „Albatros” revista editată sub egida Societăţii de Haiku din Constanţa, fondată de Ion Codrescu, condusă acum de Laura Văceanu (preşedinte SHC şi redactor şef), din staff-ul editorial şi cel echipa de corectură făcând parte: Alexandra Flora Munteanu (vicepreşedinte SHC şi redactor), Anastasia Dumitru (secretar SHC), Mirela Savin, Nastasia Savin, Daniela Varvara..

Spicuim din sumarul variat: Editorialul Laurei Văceanu, un text despre Haibun de Anastasia Dumitru, Sinteze despre haiku, de Dan Norea, Son-hai, o propunere a băcăuanului Dumitru Radu (son – de la sunet, hai – de la haiku; un haiku este „însoţit” de câteva măsuri dintr-un fragment de muzică clasică), poeme haiku semnate de mai mulţi autori, senryu, secvenţe haiku (deschise de Şerban Codrin), Haiku în educaţie – o colaborare între elevi/ profesori de la şcoli din România, Slovenia, Rusia), tanka, tan-renga, Kyoka, renku, haibun, poeme într-un vers, prezentări de carte, cărţi sosite la redacţie, evenimente, autori români în străinătate, anunţuri ş.a. Şi, la rubrica „Portret de autor”, două nume de rezonanţă pentru creatorii de gen din România, cunoscuţi şi peste hotare, cunoscute, Şerban Codrin, prezentat de Laura Văceanu şi Alexandra Flora Munteanu, şi Radu Patrichi, prezentat de Laura Văceanu.

Aşadar, în cele 244 de pagini un sumar bogat, mulţi autori din ţară şi de peste hotare, o revistă în care sunt texte în română, engleză, franceză.

 

*

„Ginyu”, nr. 67, 20.07.2015; nr. 68, 20.10.2015

Din sumar spicuim: Premiul „Ban’ya Natsuishi” acordat de Ginyu – Hideki Ishikura, traduceri de haiku deschise de un grupaj semnat de Urjin Khurelbaatar, din Mongolia, 15 haiku din „Selected 100 Haiku Calligraphies by Ban’ya Natsuishi”, texte despre haiku/ întâlniri ş.a. semnate de Ban’ya Natsuishi (între care „Haiku şi lumea”, prezentat la Galeriile de Artă de Stat ale Mongoliei, 24 martie 2015), Sayumi Kamakura, Yu Soneda, Ayuhito Ohashi, recenzii la cartea „Selected 100 Haiku Calligraphies by Ban’ya Natsuishi”, poeme de Ban’ya Natsuishi, Sayumi Kamakura, Johannes S. H Bjerg (Danemarca), Paul Rossiter, un grup de poeţi japonezi între care: Kei Kinjo, Shin’ichi Suzuki, Toshio Kimura, Tateo Fukutomi ş.a., şi, la final, „Haiku Gallery, cu poeme comentate de Ban’ya Natsuishi, între care şi, din nou, unele semnate, scrie în revistă, de Lavana Kray, din România.

Câteva poeme: într-un miraj sec/ apare-un oraş/ un băiat îşi caută casa”; „Visez un miraj/ zgârie norii din New York/ sunt ca întotdeauna” – Urjin Khurelbaatar (Mongolia); „trepte de piatră/ altarul a fost mutat aici/ după o inundaţie” – Paul Rossiter (SUA); „veştile de azi/ o sămânţă amară/ într-o felie de grepfrut” – Anna Cates (SUA).

Nr. 68 – din sumar spicuim: meeting reports despre conferinţa a 8-a conferinţă a WHA din din Tokyo (am vorbit mai sus despre antologia aferentă) din acest an, un texte interesant despre haiku scris de femei în Japonia, semnat de Sayumi Kamakura – continuarea celui din nr. 65 (pe care l-am semnalat la vremea sa), acum apropiindu-ne de zilele noastre, despre care, book reviews, texte critice (între care The New Poetics of Haiku, VI, de Ban’ya Natsuishi), eseuri (Enjoying Ban’ya Natsuishi’s haiku, de Sayumi Kamakura), poeme haiku (un număr semnificativ de autori japonezi), galeria de poeme selectate de Ban’ya Natsuishi.

Câteva poeme şi din acest număr: „noapte de argint/ un şarpe se încolăceşte/ în jurul copacului” – Vandana Parashar (India) – din galeria selectată de Ban’ya; „urcând în pom/ frunzele toamnei devin/ un curcubeu de seară” – Takajo Mitsuhashi (Japonia); „deasupra unei pietre/ diavolul toamnei/ aprinde un foc” – Kakio Tomisawa (Japonia); „uit chiar/ şi de mine/ e aşa cald!” – Kaga no Chiyo (Chyio-ni) (Japonia).

 

*

Kō autumn-winter 2010; vol. 29, nr. 10, spring-summer 2015

Despre revista Kō am mai amintit: este editată de Kōko Katō, preşedinte al Kō Poetry Association şi director al Haiku International Association. La fel ca în cazul altor reviste de peste hotare, chiar dacă au apărut cu ceva timp în urmă, le semnalăm, pentru a informa cititorii noştri cu evoluţia discuţiilor/ felului în care se scrie haiku azi în lume.

În acest număr sunt publicate haiku semnate de 44 de autori, din diverse ţări, între care şi Clelia Ifrim, din România, care mai semnează un text, intitulat White Frontier, despre „vis” în haiku. Mai regăsim aici Kōko Katō cu poeme în engleză, Twenty Haiku by Satoru Kanematsu, Hideo Iwata scrie despre Kigo: season words (exemplificând cu câţiva termeni sezonali, ca de obicei), mai este un text intitulat Haiku as a Global Phenomenon, de Marijan Cekolj, un altul despre trendurile în traducere, de Barbara Casterline ş.a. La secţiune de cărţi primite la redacţie sunt semnalate şi revista „Haiku, dar şi câteva cărţi ale autorilor români, semnate de Clelia Ifrim, Ion Găbudean. Mai sunt anunţuri, poeme In memoriam H.F. Noyes.

Câteva poeme, începând cu unul al lui Noyes: „finalul anotimpului -/ toate culorile toamnei/ într-o frunză”; Federico C. Peralta (Filipine): „după taifun –/ o pasăre solitară ciripeşte/ pe o creangă fără frunze”; Francis Attard (Malta): „fire de nisip într-o clepsidră/ picură spre ultima opţiune/ visul Anului Nou”.

În numărul 10 din 2015, între cei 18 semnatari de poeme haiku o regăsim din nou pe Clelia Ifrim (de altfel,m în numărul trecut al revistei am semnalat un volum de haiku al său, poemele fiind publicate în Kō), din nou Kōko Katō cu poeme în engleză şi cu un text intitulat „A short scketch of My Journey”, Hideo Iwata cu textul său despre Kigo (cu exemple, ca de obicei), Concursul Matsuo Basho din 2014 (poemele premiate), un raport despre a doua întâlnire a Haiku International Association, de Kyōko Shimizu, diverse note semnate Daivd Burleigh (de la Orwell la Hia, dar şi despre Clelia Ifrim ş.a.) reflecţii despre haiku de Priscilla Lignori, cărţi primite la redacţie (între care şi un volum al lui Ram Krishna Singh, tradus în tătară de Taner Murat, cu care am colaborat la diverse proiecte pentru mai multe reviste).

Câteva poeme: cad frunze de salcie/ în timp ce pinii ating cerul/ bambusul se leagănă-n vânt” – Edward Evangelista (Filipine, Arabia Saudită); „visând la vară –/ un hamac între/ doi mesteceni” – Rita Rossilahti (Finlanda); „pe sârma ghimpată/ o porumbiţă albă singură –/ Ziua Hiroşimei” – C. Mohsen Farsani (Iran, Franţa), Marele premiu la Concursul Basho; şi una dintre menţiuni la acelaşi concurs: „sufletele poeţilor/ transformate în fluturi –/ Muntele Ogura” – Kyōko Shimizu (Japonia).

 

*

*              *

Alexandra Flora Munteanu, Haibun, volum bilingv română-engleză, versiunea engleză: autoarea, Editura VIF, Constanţa, 2015, 36 p.

Alexandra Flora Munteanu, un nume cu care ne-am întâlnit deseori, fie în calitate de autor, fie de traducător sau prefaţator la cărţi ale colegilor, în rubrica noastră, adună în această plachetă (după un scurt cuvânt înainte, de o pagină, despre opinia sa relativ la ce este ce este un haibun), 10 haibun-uri. Sunt douĂ-trei texte legate de natură, celelalte, de pildă, de o şapcă verde cu dungi, o orchestră favorită sau de felul în care văd oamenii anului 2015 lumea (deşi poemele din acest text sunt mai degrabă în atmosferă „clasică”). În ce priveşte poemele, notăm doar că, la unele autoarea păstrează, formal, 5-7-5 „silabe”, al altele merge pe alte variante (ex. „concert –/ păsări şi oameni ascultă/ în aer liber”. În ce priveşte alte aspecte legate de poemele dintr-un haibun, în general, am mai atins acest subiect, şi vom mai reveni, mai pe larg, într-un număr viitor Încheiem succinta semnalare cu un poem dintr-unul din textele cuprinse în acest volum: „iarbă de mare/ scăldată prin cochilii –/ privire în gol”.

 

*

*              *

În acest număr şi în cel care va urma, în primăvara anului 2016, vom dedica un spaţiu mai amplu unor cărţi primite de la autori, din spaţiul ex-iugoslav, mai ales Croaţia, dar şi Slovenia, cu care colaborăm de ceva timp, şi pentru revistele „Poezia” şi „Kadō”, dar şi la alte proiecte.

 

Vladimir Devidé: Zvijezda Vodilja/ Leading Star, remembering Vladimir Devidé (1925-2010), antologie realizată de Đurđa Vukelić Rožić, Udruga „Tri rijeke”, HPOI, Ivanić Grad, Croaţia, 2014 (print 2015), 182 p.

În memoria lui Vladimir Devidé (1925-2000), care a fost şi preşedinte al Asociaţiei Croate de Haiku, pe care, de altfel, l-am mai amintit în această rubrică în diverse situaţii nu neapărat legate de autorii sau creaţiile din domeniul liricii de origine niponă din Croaţia, ci despre haiku în general, Đurđa Vukelić Rožić a realizat o antologie interesantă, în care sunt poeme semnate de 147 de autori din 17 ţări, majoritatea din Europa, dar şi din SUA şi Japonia. Între autorii care au trimis poeme pentru această operă in memoriam Vladimir Devidé, din România sunt: George Bădărău, Cornel C. Costea, Florentina Loredana Dalian, Victoria Fătu Nalaţiu, Vasile Moldovan, Cristina Moldoveanu, Maria Tirenescu, Eduard Ţară, Ion Untaru şi subsemnatul, M. Chelaru.

Sunt evocări, amintiri plăcute, dar şi interesante ale unora dintre cei antologaţi despre Vladimir Devidé, dar, totodată, este un mozaic interesant de abordări ale modului în care înţeleg autorii ce înseamnă un haiku/ haibun (şi formal, şi din alte puncte de vedere), fapt care ilustrează că, astfel de antologii, dincolo de acest scop – in memoriam – propus ab initio, pot constitui şi o lectură interesantă şi instructivă nu doar pentru autorii din domeniu. Şi, desigur, un gest frumos, meritat de Vladimir Devidé, din partea celor pe care i-a cunoscut sau care l-au citit.

Câteva poeme, şi spre exemplificare: „Chipul tău, pentru prima dată/ într-un mormânt – / toamnă” – Tini Piccini, Italia; „Soarele străluceşte roşu,/ necruţător de cald –/ Dar vântul e de toamnă” – Masaki Otano, Japonia; „aşteptându-te pe tine/ altă sămânţă de arţar / cade pe pământ” – Jacek Margolak, Polonia; „ceaţă de toamnă –/ sosind de nicăieri/ strigătele de adio ale cocorilor” – Natalia Kuznetsova, Rusia.

Antologia are ataşat un pliant din care aflăm că, la zecea ediţia a Festivalului Dovleacului, din 18-19 octombrie 2014, Ivanić Grad, Croaţia, între poemele premiate este şi unul al lui Cezar Florin Ciobîcă.

 

*

Vladimir Devidé, Haiku Award 2014, sub egida IAFOR (The International Academic Forum) publications, Japan, executive editor: Jospeh Haldane, Designed by Thaddeus Pope, cover image: cu un desen de Katsushika Hokusai, Nagoya, Aichi, Japan, 2014, 92 p.

Cartea este dedicată celei de-a patra ediţii a Vladimir Devidé Award (fondator şi responsabil cu selecţia: Drago Štambuck, Croaţia, fost ambasador al ţării sale Japonia, Coreea, şi, actualmente, în funcţie în Brazilia). Pentru ediţia aceasta a concursului au fost înregistrate 290 de „intrări”, din 39 de ţări, între care şi România.

În deschiderea cărţii, între altele, este un text semnat de Lars Vargö, ambasador al Suediei în Japonia, intitulat Haiku în Suedia.

Marele premiu a fost acordat lui Anthony Kudryavitsky, Irlanda. Între autorii poemelor selectate la categoria „Runner up”, din România sunt Lavana Kray şi Eduard Ţară, iar între cele recomandate Vasile Moldovan.

Poemul lui Anthony Kudryavitsky: „Ziua tatălui –/ copii măsoară bătrânii stejari/ cu lungimea braţelor lor”.

Dintre poemele recomandate: „Adevărul/ este un vis/ devenit adevărat” – Adrian Picket (United Kingdom); „prânz pe iarbă/ un pai în loc de/ scobitoare”- Branka Vojinović-Jegdić (Muntenegru); „noaptea asta în ochii ei –/ privirea aceea/ a atâtor ani” – Gracy Dsouza (Kuweit)

 

*

Drago Štambuck, Haiku Consciousness, sub egida IAFOR (The International Academic Forum) publications, Japan, executive editor and Foreword by: Jospeh Haldane, Designed by Thaddeus Pope, Nagoya, cover image: cu un desen de Katsushika Hokusai, Aichi, Japan, 2014, 24 p.

În plachetă este redat cuvântul lui Drago Štambuck la The Asian Confeence on Literature and Librarianship, 2011, Osaka, Japonia, din 28 mai 2011. Drago Štambuck vorbeşte în acest text despre ce înseamnă haiku, şi despre deschiderea spirituale pe care o oferă acest poem „scurt, chiar mic”, dar, spune autorul, „cu toate acestea, în trei linii scurte”, ca un „paradox şi şoc” a ce înseamnă haiku, regăsim o „vastă deschidere metafizică”.

 

*

*              *

Alte cărţi ale autorilor de haiku

 

Clelia Ifrim, Începutul mării/ The beginning of the sea, seria Opera omnia, colecţia Poezie contemporană, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2015, 68 p

Semnalăm apariţia unui alt volum al Cleliei Ifrim, despre care am ales să vorbim mai pe larg în rubrica „Autori moldavi, edituri moldave”, din „Convorbiri literare”

Aici doar cităm poemul Începutul mării: „Mama mea este mai mare decât casa./ Braţul stâng este un delfin/ şi traducerea unui astfel de lucru/ are culoarea hiacintului./ Preotul ştie toate acestea./ Hainele lui sunt cumpărate din mare.”

 

*

Maria Tirenescu, Draga mea, Editura PIM, Iaşi, 2015, 78 p.

O carte cu amintiri mai vechi sau mai noi, din acelea pe care dorim cu toţii să avem cui să le povestim, poate şi pentru a împărtăşi, poate şi pentru a fi siguri că le mai „dăruim” şi alte momente de neuitare, a publicat Maria Tirenescu. În prozele scurte incluse în volum deapănă întâmplări cu părinţii, bunicii sau diverşi oameni de care-şi aduce cu drag aminte, momente pe care le-a păstrat, dintr-un motiv sau altul în memorie. Pe de altă parte, cum viaţa are mersul ei, altele vorbesc despre autoare în calitate de bunică şi de ceea ce povesteşte sau trăieşte ea cu nepoţii.

Semnalăm, aşadar, această carte fără alte analize şi consideraţii, notând doar că este vorba despre lucruri frumoase, pe care toţi le păstrăm, în felul nostru, cât mai aproape de suflet.

 

Pe scurt, din reviste, despre lirica niponă/ Asia

 

„Interartes” – apare la Constanţa sub conducerea Anastasiei Dumitru (realizată şi în colaborare cu Societatea de Haiku din Constanţa):

– nr. 6, Anul IV, iunie 2015, Anastasia Dumitru, recenzie la Cezar Florin Ciobîcă, Caruselul anotimpurilor, PIM, Iaşi, 2013.

„Constelaţii diamantine” – apare în spaţiul virtual:

– nr. 6(58)/2015: Dan Norea, Studiu comparativ între două genuri scurte – Epigrama şi Senryu (pp. 33- 36)

– nr. 8(60)/ 2015 – George Petrovai, Momente referenţiale în multimilenara cultura chineză, p. 15-19