ritualul

prima care îmi făcu crucea la umbra căreia aveam să fiu îngropat fu moașa însă înainte să termine bunica mă scuipă de trei ori să nu fie de deochi de rău de urîciune ori de spurcăciune în camera cealaltă bărbații închinau pahare de vin sau de coniac din sticla adusă de nașu pentru doctorul care nu mai veni un cîine cu trei umbre dădea ocol casei noastre încă de la lăsata soarelui are pe dracu în el zise mama că prea mult m-a durut și de-aia a venit și cîinele unele femei spuneau că-i de bine altele că-i semn rău bunica le spuse tuturora să tacă că și așa nu știau ce vorbesc și rupînd un fir roșu din fusta-i încrețită îmi legă mîna dreaptă să nu devin vînător bărbații rîdeau neștiind ce face mama-mare iar femeile își închideau ochii a rugăciune

 

rugăciunea

dumnezeu s-a ascuns sub frunzele căzute anul trecut erau semne rugăciunile nu se mai înălțau spre cer ci odată desprinse de pe buzele celor care le rosteau se îndreptau încet spre locul unde era el însă nimeni nu părea să bage de seamă unele rugăciuni erau deosebit de banale: dă doamne să cîștig la loto vreau o mașină să fiu sănătos ori să mă mărit cu-n fiu de-mpărat dumnezeu nu răspundea însă altele erau atît de grele că apăsau frunzele căzute anul trecut: „dă domne pe lume/o ploaie cu spume/ să facă pîraie,/să curgă șiroaie,/apele să crească/mîndra să-mi oprească,/s-o oprească-n vale,/s-o-ntoarcă din cale” și atunci dumnezeu dădea ploaia pe care fetele de la meteo se grăbeau să o anunțe ca pe un cataclism nemaiîntîlnit fără să știe că ploaia ce cădea era răspunsul lui dumnezeu la o rugăciune

 

distanța

distanța dintre noi este o pasăre străină

la umbra căreia femei cu prunci în brațe descîntă de noroc

oare n-ar fi fost mai ușor să fi ne născut păsări

să ne fi cîntat unul altuia

douăzeci de cîntece de disperare

și doar unul

unul singur de dragoste?

femeile frămîntă drumul

în sîn

și-n pîinea coaptă-n țest

și-l mîncă

cu fruntea

cu pieptul

cu pîntecele

să piară/să dispară/să nu mai fie

iubito

distanța dintre noi este o pasăre străină

 

așteptarea

toate nopțile în care m-ai așteptat

au devenit cîini

unii cu blana scurtă și aspră

alții cu lațe lungi și ațoase

și fără să-i fi trimis careva

m-au împresurat m-au lătrat

și-au mușcat din mine ca din mielul rămas în urmă

 

m-am alungat în pustie și m-au găsit

m-am alungat în mare de oameni și m-au găsit

m-am ascuns în lume fără de cîntec și m-au găsit

atunci am aruncat în ei cu pietre de parcă ar fi fost trăsnete

cu apă de parcă ar fi fost foc

dar ei au continuat să muște din mine ca din mielul lăsat în urmă

pînă ce am bătut în toacă de paltin

atunci au devenit toate acele nopți

în care m-ai așteptat

 

sentimenete de derută pe bulevardul Revoluției

cînd mergi pe bulevardul revoluției nu auzi strigăte

auzi doar zdrăngănitul monoton al tramvaiului

dacă ești atent auzi cum

cerșetorul care se așează în fiecare zi la blocul 8 scara 2 crapă semințe ori cum un bărbat își numără banii pierduți la lotto 6 din 49

dacă îi vei întreba pe oamenii care calcă pe bulevardul revoluției unde merg

își vor spune că se duc

la piața acasă sau la lucru ori în alte locuri imaginare

cred că bulevardul revoluției nu amintește de niciun eveniment istoric căci nu există semne că aici ar fi avut loc vreo revoluție politică industrială ori chiar sexuală

de altfel bulevardul revoluției este identic cu alte străzi din oraș: aicuza republicii muncii etc.

cînd merg pe bulevardul revoluției

închid ochii și văd

cum printre roțile tramvaiului se rostogolește capul regelui

 

pe taica îl chema șoimu

pe taica îl chema șoimu

îi dăduseră numele abia la un an pe un geam îl cumpăraseră ai lui și nu-l botezaseră cu apă și nu-i făcuseră cruce îl botezaseră cu foc să arză boala din el

pe taica îl chema șoimu

și nu-i dăduseră dinții pînă ce nu mușcase dintr-o piatră babele satului spuneau că are ochi bun și căutător și vede unde-s ascunse fîntînile-n pămînt și vede strigoi și cum ard flăcările-n zăvoi

pe taica îl chema șoimu

și cînd venea de la sapă părea un munte cu trei umbre ce ținea soarele pe brațe cînd a luat-o pe maica abia atunci s-a botezat în biserică altfel nu-l cununa popa nici beat la nuntă și fetele și femeile din șapte sate și-au tăiat părul și s-au purtat în negru trei zile și abia atunci lui taica i-au dispărut două umbre

pe taica îl chema șoimu

cînd veneam pe la el ne vedea de departe și ne dădea daruri arc și săgeți și spade și pieptene și oglinzi

pe taica îl chema șoimu și ne-a zis

taică în curînd are să mă cheme Șoimul

 

zodiacul 

dintr-o dată zodiacul îmi uitase numele a fost ca și cînd într-o zi un buldozer ar fi intrat pe o stradă și ar fi ras de parcă n-ar fi fost o casă

ce să spună acum trupul meu ale cărui cărămizi erau făcute una cu pămîntul că vor veni cei de la primărie și vor îndepărta molozul apoi vei veni tu și vei aranja o grădină ecologică de zarzavaturi cu roșii mari – inima boului – ardei capia și dovlecei dulci iar printre ei vei răsădi flori: zambile mac și orhidee exotice care mi te vor fura somnului

vei primi multe premii unele internaționale pentru grădina frumoasă care descrie zodiacul ce îmi uitase numele