Din „Casa cuvintelor”

 

Ca să spui adevărul

Nici prin gînd nu simţi cum dimineaţa,

prin faţa casei neuronilor tăi, trece silenţios

maşina de tuns cuvinte,cum gardul viu de sentimente,

dintre tine şi ceilalţi, e din ce în ce mai ornat

cu nervuri de sîrmă ghimpată;

nici prin gînd nu mai poţi pleca de acasă,

fără ca perdeluţa de sub pleoapa cuiva să nu fie

trasă discret într-o parte, pentru că, peste tot

în aer, în apă şi în pămînt, patria multimilenară a reînviat

viermii au ajuns la vîrsta zborului,

cerul a coborît, din nou, pînă sub creştetul capetelor,

şi-şi ţine sub strictă iluzie optică fiii rătăciţi în propria lor limfă.

Teoretic, tu eşti patria; practic, patria e-n toate cele ce nu-s

şi mîine vor face plajă sub neant.

Despre patrie, ca să spui adevărul,

nu trebuie să juri pe vreo carte;

Aceasta  e ca scrisul, are un singur anotimp: acum!

 

Prin ordonanţe capilare

Numai aici, în gura cu placă dentară de rai etnic,

sîngele se transformă în apă şi apa e

tot un pămînt şi pămîntul o apă; numai aici e dincolo

de lumea de Apoi.

Din cerul gurii cad asteroizi mioritici, în gura cuvintelor,

cu iarbă pe limbă, lăcuste hulpave devoră nisipul

unei clepsidre cu mijloc de trubadur greieros;

numai aici viaţa e un credit cu dobîndă mai mare

decît moartea prin ordonanţe capilare.

 

Şantier în dezafectare

La capătul resemnării nu te aşteaptă

nicio băncuţă de lemn şi nu-ţi miroase călcîiul vulnerabil

niciun cîine de rasă; la capătul resemnării dormi în piatra

spartă de sculptori urologi, înfăşurat în nisipul unei statui

căzute în implozia unei cariere de calciu şi nimic

nu se compară cu locul din care, de bună voie, amintirile

ajung înaintea ta, fiind deja purtate de alţi pretendenţi

la mîna unei eternităţi de second hand – ca şi cum dincolo

de cuvinte cresc nişte guri, ca nişte basculante noi

încărcate cu guri la rîndul lor pline cu basculante vechi:

o coloană de guri pleacă, o coloană de maşini vine

toate cu acelaşi şofer adormit sub cerul negru al gurii

cu capul pe volanul unui dric de Formula 1 barat

 

Casa cuvintelor

E adevărat, pînă şi cuvintele trec prin stomac;

un chirurg genial mi-a refăcut trupul,

literă cu literă –

acum locuiesc într-un alfabet nou,

într-o limbă românească particulară.

Nu e mare lucru să port numele meu vechi,

mai greu e să fiu primit înăuntrul său!

 

Despre genii

Din cînd în cînd, din două una: or

Dumnezeu găseşte cîte o borsetă plină cu viaţă

şi o înapoiază amărîtului care a pierdut-o,

or, pur şi simplu plouă cu apă minerală direct

din munţii Cerului

 

Darwină

cei bogaţi îşi cumpără boli ciudate

cavouri tutankamonice,

cu piscine sub cruce; în timp ce

bietul măgar din Bethleem

nu are loc de odihnă

nicăieri

şi nici toate maimuţele

nu sînt oameni de rînd