Literatura pentru copii a fost unul dintre cele mai lovite segmente ale culturii scrise de tăvălugul de după 1989, cu „roţi” din „cerinţe economice” şi de tot felul. Motivele sunt diverse, şi comportă tot felul de discuţii – de la piaţa de carte la „mutaţiile” în „preferinţele” autorilor, dar şi cititorilor, la multe alte „detalii” pe axa autor (român şi străin) – editor – cititor – difuzare/ legislaţie – costuri/ preţuri ş.a.

Unul dintre autorii care, în afara altor preocupări ale sale (între care amintim după debutul cu placheta „Simfonie”, 1970: monografii ale unor personalităţi ale culturii române, aforisme, epigrame, proză, versuri sau, pe un alt palier, manuale, dicţionare, articole ştiinţifice ş.a.) a publicat, în timp, şi carte pentru copii, este Elisabeta (Elis) Râpeanu. (De notat că încă de la al doilea volum al său, Sfatul din poiană, Editura Ion Creangă, 1985, autoarea s-a aplecat spre universul copilăriei.)

Despre creaţiile sale, de altfel, au scris acad. Alexandru  Bălăceanu-Stolnici, acad. Mihai Cimpoi, Petre Ghiaţă ş.a.

Şi cartea la care facem referire acum – „Hora anotimpurilor” (temă întâlnită şi în alte cărţi de gen semnate de Elis Râpeanu) – este tot una pentru copii dar nu numai sau, cum spune autoarea, cu „poezii pentru copii, părinţi şi bunici”.

Având copil născut imediat înainte de 1989, am „prins” „în plin”, interesat direct, ca părinte, toate schimbările de pe „piaţa” de carte/ din literatura pentru copii, pe acelea din programele tv adresate copiilor, apariţia şi răspândirea jocurilor/ programelor pe calculator (apoi telefon, tabletă ş.a.), ca să nu mai vorbim de nebunia „reformelor”(!) din învăţământ. Şi, de ce nu, din viaţa noastră de zi cu zi.

Toate acestea au avut o legătură cu/ dar şi un impact şi asupra cărţii pentru dedicate preponderent copiilor. Subiectele, modul de prezentare/ tipar, răspândirea, locul lor în preferinţele celor mici s-au modificat continuu, în nuanţe şi pozitive dar şi mai puţin bune.

Elis Râpeanu porneşte în această carte a sa de la lucrurile poate „comune” dar cu atât mai importante în viaţa noastră, pe care, poate, trebuie să le aducem din nou în atenţie nu doar copiilor, ci şi părinţilor şi bunicilor. Schimbarea anotimpurilor, curgerea lor într-o continuă „horă”, cu toate cele care însoţesc pe fiecare în parte, de la ghiocei, renaşterea naturii primăvara, la căderea zăpezii şi sărbătorile de iarnă, toate sunt surprinse în această carte pornind de le la un „ceva” absolut necesar pentru a putea să te apropii de cititorul copil – mirarea, uimirea, puterea de a fi surprins de frumuseţea vieţii pornind de la cele mai „mărunte” aspecte. Dacă nu poţi să priveşti uimit cum răsare un ghiocel, dacă nu poţi să te uimeşti la fiecare pas de ce înseamnă lumea, de ce poate face natura de tot ce înseamnă „lumea”, atunci nu poţi să ajungi la primul pas pe care trebuie să îl facă în mod special, poate, un autor de carte pentru copii. Elis Râpeanu a păstrat (sau a re-ajuns), în manieră personală, la cheia spre această lume minunată a copilăriei, de care se apropie prin poemele sale pe care le scrie rimate şi ritmate. Versurile sale, care vorbesc (şi caută, astfel, să păstreze sau să insufle în sufletele micilor cititori) dragostea de natură –şi de jocurile în cadru natural, preţuirea familiei, a istoriei ţării, bunătatea, morala (şi creştină). Vorbesc despre dragostea de animale, apropierea de înţelegerea mecanismelor firii ş.a., folosind un vocabular pe înţelesul celor mici, cu ajutorul căruia reconstruieşte mici crâmpeie din natură, din viaţă, re-desenează tot felul de fragmente din zilele care se petrec în „hora” continuă a anotimpurilor.

Elis Râpeanu, aşadar, caută să transmită copiilor un mesaj moral, educaţional. Încheiem (şi cu titlu exemplificator pentru maniera în care împărtăşeşte acest mesaj autoarea), cu un fragment din poemul Rugă brazilor, pe care ni-i dorim cu toţii în casele noastre de Crăciun: „Iarna a adus cu ea/ Stratul gros din fulgi de nea// Ramuri verzi au brazii, pinii,/ Da-n adâncul rădăcinii/ Stau mai toţi cu frica-n sân/ Să nu-i taie de Crăciun”.

Elis Râpeanu, Hora anotimpurilor, poezii pentru copii, părinţi şi bunici, cuvânt înainte de Lucian Gruia, Editura Semne, Bucureşti, 2013, 86 p.