Ca în fiecare an, încă înainte ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naționale, Uniunea Scriitorilor din România marchează această dată simbolică – ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu – printr-o suită de activități şi proiecte menite să dea conținut sintagmei de cultură națională.
Astfel, între 14-16 ianuarie, conducerea Uniunii Scriitorilor va fi prezentă, ca întotdeauna, la Festivalul „Mihai Eminescu” de la Botoşani. Prim-vicepreşedintele Varujan Vosganian va deschide gala festivă a decernării Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, printr-o conferință care va aborda, pornind de la opera eminesciană, relația dintre cultura vie, identitatea culturală şi memoria colectivă. La rândul lor, Sorin Lavric şi Răzvan Voncu, însoțiți de colegi din țară şi din Republica Moldova, vor participa la întâlniri cu elevii din liceele botoşănene, cu autoritățile publice locale, cu cititorii din Botoşani şi din localitățile județului.
Chiar dacă Festivalul şi Premiul Național „Mihai Eminescu” nu sunt organizate de Uniunea Scriitorilor, breasla noastră a înțeles să sprijine de la început aceste manifestări, spre a le conferi prestigiul şi reprezentativitatea culturală demne de numele marelui poet născut la Ipoteşti. De anul acesta, USR este partenerul organizatorilor botoșăneni.
Spre a da substanță demersurilor simbolice legate de Ziua Culturii Naționale, Uniunea Scriitorilor din România va lansa public, în 15 ianuarie a.c., un amplu proiect de evaluare identitară a literaturii române contemporane. Intitulat Propunere de listă canonică a literaturii române (1918-2018), proiectul este menit să atragă atenția opiniei publice asupra tezaurului literar românesc din ultima sută de ani, să furnizeze învățământului de toate gradele un set valid de repere valorice şi să stimuleze inițiativele editoriale care-şi propun să promoveze literatura ultimilor o sută de ani. Acest proiect presupune consultarea unor importanți critici şi istorici literari din țară cu privire la cele mai valoroase opere ale literaturii române, de la Marea Unire şi până azi, în toate genurile. Prin însumarea opțiunilor exprimate de aceștia, se va stabili o listă cu cele mai valoroase și reprezentative 100 de cărți din fiecare gen literar, de fapt, o propunere de listă canonică a literaturii române din perioada 1918-2018. Rezultatele acestei investigații istorico-literare de amploare vor fi făcute publice şi vor fi comunicate, de asemenea, Ministerului Educației şi Cercetării, Ministerului Culturii şi Identității Naționale şi Institutului Cultural Român, precum şi departamentelor de studii literare româneşti de la universitățile din țară şi din străinătate.
Prin acest proiect de amploare, Uniunea Scriitorilor din România doreşte să contribuie la reafirmarea identitară a culturii române, în noul context european, şi, totodată, să combată accentuata deculturalizare din societatea românească actuală. Relevarea tezaurului spiritual pe care îl conține literatura (într-o țară care este creația scriitorilor ei, înainte de a fi opera politicienilor) are menirea să reliefeze, prin comparație, pericolul pe care îl prezintă, pentru societatea românească, marginalizarea culturii, sărăcirea bagajului cultural general şi ruptura dintre şcoală şi literatura vie.
De asemenea, la fel ca în fiecare an, Uniunea Scriitorilor din România marchează ziua de 15 ianuarie prin manifestări găzduite de Filialele sale şi de revistele literare pe care le editează.
Semnalăm, dintre acestea, evenimentele organizate sub egida Zilei Culturii Naționale de către Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor (preşedinte: Irina Petraş), constând într-o depunere de coroane de flori şi un spectacol liric în foaierul Teatrului Național „Lucian Blaga”, urmate de simpozionul „Eminescu – începutul continuu”, desfăşurat la sediul Filialei Cluj, în cadrul căruia vor conferenția scriitoarele Florina Ilis şi Rodica Marian. Simpozionul va fi urmat de un recital din opera lui Mihai Eminescu.
Prin asemenea proiecte, prezențe publice şi evenimente literare, Uniunea Scriitorilor din România îşi continuă campania de creştere a vizibilității scriitorului şi a cărții beletristice în societatea românească şi, totodată, semnalează necesitatea mutării accentului, în abordarea Zilei Culturii Naționale, dinspre festivismul prevalent până acum în manifestările organizate de diverse instituții înspre proiecte și programe de substanță. E bine că avem o zi în care să atragem atenția asupra acestui bun de patrimoniu, care este cultura română, dar ar fi şi mai bine dacă am utiliza această şansă pentru a lansa inițiative culturale viabile. Singurele care asigură, în timp, permanența unei culturi.
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România
Bucureşti, 14 ianuarie 2019