Scriitor, critic literar şi de artă, profesor dr.
Născut la 24 decembrie 1945, la Focşani, Vrancea. Tatăl, Ioan Livescu, inginer constructor, originar din Piatra Neamţ, mama, Georgeta, casnică.
Studii primare şi liceale: la Piatra Neamţ (Liceul „Petru Rareş”, până în 1962) şi Brăila (Liceul nr. 3, 1962-1963).
Studii universitare: Facultatea de filologie – limba şi literatura română – Universitatea Bucureşti (promoţia 1968), absolvită cu lucrarea de diplomă „O modalitate de analiză critică structuralistă – poetica transformaţională. Cu aplicaţie la poemul Morgenstimmung de Tudor Arghezi” (la Catedra de Teorie şi Critică literară – îndrumător, prof. univ. Savin Bratu); i-a avut profesori, între alţii, pe G. Călinescu, T. Vianu, Al. Piru, G. C. Nicolescu, Al. Graur, Emanuel Vasiliu, Dan Hăulică, Romul Munteanu, Ovidiu Drimba;
Între 1969-1990 – redactor la ziarul „Ceahlăul” din Piatra Neamţ, la rubrica de cultură. Publică numeroase articole, cronici, recenzii, interviuri legate de fenomenul artistic, literar şi teatral.
Din 1990, consilier, iar din 2004, consilier superior la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Neamţ, devenit Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Neamţ.
Stare civilă: căsătorit, soţia – Gabriela Livescu, avocat, fiica – Christina Ruxandra Livescu – absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea „Petre Andrei”, Iaşi, cursuri de zi, redactor la Editura CRIGARUX din Piatra Neamţ.
Consilier judeţean între anii 1996-2012, preşedinte al Comisiei de cultură, învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică între 1996-2008, contribuind la reforma în instituţiile de cultură din judeţ.
Debut literar, în revista „Ateneu” – 1971, publicaţie la care, în perioada 1973-1989, susţine cronică literară permanentă, iar din 1980 studii şi eseuri despre Mihai Eminescu.
Din 1997 până în prezent susţine Cronica literară la revista „Convorbiri literare”, între 1997-2001, despre cărţile de critică literară-eseu; din 2002 şi în prezent, despre cărţile de poezie.
Doctor în Filologie al Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, cu teza „Mihai Eminescu – Strategiile textuale ale debutului literar”, coordonator ştiinţific – prof. univ. dr. Dan Mănucă, referent – acad. Mihai Cimpoi, calificativ Magna cum laude.
AUTOR AL VOLUMELOR
q Introducere în opera lui Ion Pillat, eseu monografic (Minerva, 1980);
q Scene din viaţa imaginară, studii şi eseuri (Cartea Românească, 1982);
q Voluptatea Labirintului (Ed. Timpul, 1995), studii critice despre proza fantastică la M. Eminescu, Ion Creangă, M. Sadoveanu, Mircea Eliade, Nicolae Breban etc.;
q Întâiul Eminescu (Ed. Crigarux, 1999), incluzând Addenda „Copiii lui Saturn. Digresiuni despre geniu”. Ediţia a II-a a apărut în 2003, în colecţia „Eminesciana” a editurii Junimea din Iaşi;
q Ascuns într-o lojă. O istorie pe alocuri sentimentală a Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, Ed. Crigarux, 2002, 362p.;
q Magiştri & hermeneuţi. Prin ruinele canonului literar, Ed. Timpul, Iaşi, 2007;
q Gânditorul de la Humuleşti (coordonator), studii şi articole despre Ion Creangă, Ed. Crigarux, 2008.
q Eminescu şi enigmele Caietului vienez, cu prefaţă de acad. Mihai Cimpoi, Editura Crigarux, 2011; ediţia a II-a a apărut în 2013, la Editura TipoMoldova din Iaşi.
q Ion Creangă în viziunea contemporanilor. De la imagine la mit (panorama mărturiilor în epocă), Editura Crigarux, 2012
EDIŢII CRITICE
q Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte – Integrala prozei şi publicistica (prima ediţie completă a operei marelui prozator). Cuvânt înainte şi note. Ed. Crigarux, 2003;
q Mihai Eminescu, Poemele Ondinei (ediţie critică a poemelor eminesciene din perioada începuturilor), Ed. Crigarux, 2003;
q Ion Creangă, Opere. Reeditarea ediţiei-model G. T. Kirileanu, din 1939, cu note, variante şi glosar. Prefaţă, aparat critic. Ed. Crigarux, 2005;
q Ion Creangă, Povestiri corozive. Reeditarea ediţiei G. T. Kirileanu, din 1939, cu prefaţă, note şi aparat critic (cu un compendiu de comentarii critice, de la N. Iorga la N. Manolescu). Ed. Crigarux, 2006.
q Alexandru Piru, Ion Creangă (monografie), Ed. Crigarux, 2008. Ediţie critică, cu prefaţă, tabel cronologic şi note.
q N. Iorga, Despre Creangă, prefaţă, selecţii studii, tabel cronologic (prima ediţie tematică de acest fel). Ed. Crigarux, 2009.
q Vladimir Streinu, Ion Creangă. Prefaţă, Addenda şi tabel cronologic. Ed. Crigarux, 2010.
q Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ion Creangă. Prefaţă, note şi tabel cronologic. Ed. Crigarux, 2012.
q Nicolae Gr. Steţcu, Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu. Prefaţă, note, tabel cronologic, Editura Crigarux, 2012.
ALTE LUCRĂRI PUBLICATE
q Prefaţă la vol. Antologia Colocviilor Naţionale de Poezie, 1992;
q Capitolul „Cultură – spiritualitate” din Monografia Judeţului Neamţ, Ed. Panteon, 1995;
q Studiul „O diversiune poetică: lupta pentru drepturile ficţionale ale omului”, în volumul Provincia fără frontiere (Ed. Panteon, 1994);
q „Aurel Dumitraşcu sau erezia melancolică”, studiu introductiv la volumul Tratatul de eretică, de Aurel Dumitraşcu (Ed. Timpul, 1995);
q Enciclopedia sportului românesc – judeţul Neamţ. Origini, tradiţii, cronologie (coordonatorul colectivului de elaborare a sintezei pentru jud. Neamţ);
q Dicţionarul performanţei sportive în judeţul Neamţ, Ed. Crigarux, 2003;
q Numeroase eseuri, cronici, articole, recenzii, contribuţii de istorie literară şi culturală – în revistele: România literară, Luceafărul, Convorbiri literare, Steaua, Cronica, Tribuna, Flacăra, Teatrul, Familia, Viaţa românească, Contemporanul, Transilvania, Opinia studenţească, Poezia, Antiteze, Rampa şi ecranul, Asachi, Panteon, Hyperion, Vitralii etc.
ÎN VIAŢA PUBLICĂ
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Iaşi, din 1989; al Consiliului Asociaţiei Iaşi, din 1996; participant ca delegat la toate congresele şi conferinţele USR de după 1989;
Preşedintele Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ, din martie 1990 (prima organizaţie non-guvernamentală în acest spaţiu);
Iniţiator şi coordonator al Târgului de carte „Libris” de la Piatra Neamţ – din 2011, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie.
Coordonator, din 1996, al Reprezentanţei Neamţ a Uniunii Scriitorilor;
Din 1997, membru al Colegiului redacţional al revistei „Convorbiri literare”, Iaşi, redactor şef – Cassian Maria Spiridon.
Membru al Juriului de premiere al Asociaţiei Iaşi a Uniunii Scriitorilor, în anii 1993, 1994, 1997, 2000; Preşedinte al Juriului de premiere al Asociaţiei Iaşi, în 1997;
Membru al Juriului Naţional pentru acordarea Premiilor Soros, în 1996;
Membru al Juriului Naţional pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România, pe anul 2001;
Membru al Juriului Concursului Naţional de Poezie pentru debut în volum „Aurel Dumitraşcu” (din 1994);
Membru al juriului Asociaţiei Iaşi a Uniunii Scriitorilor de acordare a premiilor literare anuale;
Din nov. 2002, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Critică, pentru studiile şi eseurile despre Victor Brauner, Const. Brâncuşi, N. Grigorescu, Iulia Hălăucescu etc.;
Consilier cultural şi consilier superior, între martie 1990 – septembrie 2009, la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ, devenit DCCPCN Neamţ;
În 1993, realizează pentru Ministerul Culturii lucrarea „Contribuţii la tipologia culturală a ţinutului Neamţ. Trei proiecte culturale: «Universul culturii nemţene», «Kogaion» şi «Serbările Ceahlăului»”;
Din 1994, se preocupă intens de istoria cultural-artistică din ţinutul Neamţ, realizând prima sinteză istoriografică în domeniu (v. capitolul Cultură – Viaţă spirituală din Monografia Judeţului Neamţ, 1995);
Sute de recenzii şi prezentări publice, conferinţe, lansări de carte, vernisaje.
PARTICIPĂRI INTERNAŢIONALE
În mai 2000, participant în delegaţia Uniunii Scriitorilor, la Simpozionul internaţional „Aniversări UNESCO – Mihai Eminescu”, la Veneţia, în organizarea Institutului Român de Cultură şi Cercetări Umaniste, cu comunicarea Canonicul Mihai Eminescu şi paradigma geniilor exilate, lucrare publicată în volumul omagial realizat cu acest prilej (Atti del Convegno Internazionale „Mihai Eminescu”);
În aprilie-mai 2001, împreună cu scriitorul Thomas Krämer, realizează Acordul între Reprezentanţa Neamţ a US şi Uniunea Scriitorilor din Renania Palatină – Germania, urmată de o vizită la Mainz, Bonn şi Ahrweiler, unde a susţinut conferinţe despre Mihai Eminescu şi poezia românească a sec. XX; schimburi statornice cu redacţia revistei „Dichtungsring”;
În decembrie 2003, coordonator al Simpozionului „Victor Brauner sau jocurile destinului”, organizat la Piatra Neamţ, cu prilejul centenarului marelui pictor.
Traduceri: Horst Saul, În ghearele mării flămânde / In die fänge der hungrigen See, Ediţie bilingvă (în colaborare cu Augusta Jumanca); Constantin Virgil Gheorghiu, Cravaşa / La Cravache, prima traducere românească a romanului publicat în 1963, la Paris, cu Studiu introductiv şi aparat critic, Ed. Crigarux, 2013.
ALTE ACTIVITĂŢI
q Comunicări ştiinţifice şi studii la sesiunile „Mihai Eminescu” (Iaşi, Botoşani, Suceava, Satu Mare, Cluj Napoca, Oradea) şi „George Bacovia” (Bacău).
q Redactor şef, din anul 2000, al revistei Antiteze, în care un spaţiu important este acordat, în mod curent, fenomenului cultural, literaturii în perspectivă europeană, artelor vizuale, teatrului;
q Redactor asociat la revista Convorbiri literare din Iaşi, cu cronică literară permanentă (între 1996-2000 şi din 2003 până în prezent – critica poeziei);
q Director fondator şi consilier editorial al Editurii Crigarux din Piatra Neamţ;
q Membru fondator al Colegiului revistei Poezia din Iaşi;
q Între 1971-1977, conduce Cenaclul literar „C. Hogaş”, devenit, după 1985, Cenaclul scriitorilor din judeţul Neamţ;
q Între 1972-1982, organizator al manifestării „Antologia scriitorilor români contemporani”, realizată lunar la Teatrul Tineretului; între invitaţi: Nichita Stănescu (o perioadă, preşedinte de onoare al „Antologiei”), Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Ion Horea, Mihai Ursachi, Nina Cassian, Ioanid Romanescu, Romulus Vulpescu, Gheorghe Pituţ, Ovidiu Genaru şi alţii;
q Din 2008, editează revista de educaţie creştină „Atitudini”, împreună cu Părintele Iustin Pârvu, de la Mănăstirea Petru Vodă, jud. Neamţ. .
PREMII ŞI DISTINCŢII
q Medalia jubiliară de Aur „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, conferită în anul 2000, de Preşedinţia României, pentru contribuţia adusă la exegeza eminesciană;
q Meritul cultural în rang de Cavaler, conferit de Preşedintele României, la propunerea Ministrului Culturii şi Cultelor, martie 2004, „pentru talentul de care a dat dovadă îmbogăţind literatura română cu eseuri şi studii de certă valoare, recunoscute ca atare atât în ţară cât şi peste hotare”.
q Premiul de critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor, Asociaţia Iaşi, pe anul 2011, pentru volumul „Eminescu şi enigmele Caietului Vienez”;
q Premiul pentru publicistică literară, pentru contribuţia adusă la editarea revistei „Antiteze”, la Zilele revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2013.
q Premiul de critică la Salonul Internaţional de carte de la Iaşi, sept. 2011, pentru volumul de critică „Eminescu şi enigmele Caietului vienez”Ş
q Premiul de critică al revistei „Convorbiri literare”, pe anul 1996 (cu juriul de conferire, condus de acad. Constantin Ciopraga);
q Premiul de critică la Festivalul literar „Frontiera Poesis”, Satu Mare, 1999, pentru studiul critic „Întâiul Eminescu”;
q Marele Premiu „Mihai Eminescu”, al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Suceava, ianuarie 2000, pentru studiul critic „Întâiul Eminescu”;
q Premiul Asachi al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ, pe anul 1993, pentru lucrarea „Contribuţii la tipologia culturală a ţinutului Neamţ”;
q Premiul Uniunii Ziariştilor din România şi Diplomă de onoare, pe anul 1989, pentru contribuţie la aprofundarea gazetăriei lui Mihai Eminescu;
q Diplome de recunoştinţă ale Consiliului Judeţean;
q Trofeul de recunoştinţă din partea Direcţiei pentru Tineret şi Sport pe anul 2008, pentru contribuţia adusă la istoriografia sportului nemţean.
REFERINŢE CRITICE
q În volume: Laurenţiu Ulici, „Literatura română contemporană”, Ed. Eminescu, 1995; „Dicţionarul scriitorilor români”, vol. IV, „Istoriografia literară românească, 1944-1984”, Secţiunea: biografii, monografii, studii literare, de Al. Săndulescu şi Nicolae Mecu; Irina Petraş, „Dicţionarul criticii literare româneşti”, Cluj Napoca, 2002; Constantin Prangati, „Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ”, 1999; Ion Rotaru, „O istorie a literaturii române”, vol. IV, 2003; Constantin Tomşa, „Cristian Livescu sau viaţa interioară secretă a imaginii” (2005);
q Despre activitatea literară au mai scris: Gheorghe Grigurcu, N. Manolescu, Al. Piru, Laurenţiu Ulici, Constantin Călin, Mihai Cimpoi, Dan Mănucă, Ion Simuţ, Paul Dugneanu, I. Constantinescu, C. Trandafir, Ion Buduca, Eugenia Tudor Anton, Ioan Holban, D. Constantinescu, Lucian Strochi, Emil Nicolae, Adrian Alui Gheorghe, Adrian Ţion, Vasile Spiridon, Ioan Vieru, Dan Stanca, Al. Pintescu, Constantin Coroiu, Mircea Muthu, Sorin Pârvu, Nicolae Ciobanu, Gh. A. M. Ciobanu, Al. Dobrescu, Nicolae Creţu, I. Savitescu, Constantin Tomşa, Adrian G. Romila, Daniela Petroşel şi alţii.