Scriitoarea și cercetătoarea Angela Furtună a susținut o Conferință cu titlul ”ARNOLD DAGHANI – 110. HOLOCAUST ȘI GOLGOTA: de la Mărturisitorul evreu la Mântuitorul creștin”, dedicată unui notabil pictor, scriitor și memorialist originar din Suceava și devenit ulterior o somitate artistică a Occidentului (moare în Marea Britanie). Arnold Daghani este, ca și iluștrii autori bucovineni Norman Manea, Aharon Appelfeld sau Paul Celan, un supraviețuitor al Holocaustului transnistrean de sub regimul antonescian de tristă amintire, dar în plus față de aceștia a lăsat posterității nu numai amintiri și note de factură literară, ci mai ales documente și artefacte vizuale, de un mare impact evocator și testimonial privind ororile lagărelor. Este, acesta, și motivul unei intense persecuții declanșate împotriva sa de-a lungul timpului de către toate mediile politice negaționiste, consecințele fiind acelea de întârziere a receptării operei și a ideilor autorului, precum și de subminare a valorii și a rolului operei sale în marele tezaur românesc și universal.

– Managerul Bibliotecii Bucovinei, dr. Gabriel Cărăbuș, a vorbit despre importanța recuperării memoriei și a dialogului dintre toți actorii din comunitatea democrată, referindu-se și la împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului pentru Minorități în cadrul Conferinței de la Paris (1919), România îmbrățișând, astfel, o cale progresistă.

– O expoziție de carte și o prezentare video au însoțit evenimentul, care a avut loc miercuri, 9 octombrie, ora 12, la Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei.

……………………………………………………………..

Ziua Memoriei Victimelor Holocaustului din Transnistria de sub regimul Antonescu, 9 octombrie, a fost comemorată la Biblioteca Bucovinei din Suceava, în cadrul proiectului de etică și de pedagogie a memoriei inițiat de scriitoarea Angela Furtună (membră a UNIUNII SCRIITORILOR din România – Filiala Iași și membră a PEN CLUB ROMÂNIA, afiliat PEN CLUB INTERNAȚIONAL), în urmă cu 15 ani, și susținut bi-anual de autoare. Acest proiect a avut drept scop, de la bun început, construirea – prin educație, informare și comunicare publică, prin procedee specifice artei, jurnalismului cultural, bibliotecii, creației, eticii și atitudinii – , a conștiinței publice antidemocrate, a responsabilității față de memoria Holocaustului și a Gulagului, ca fiind două din realitățile tragice de uriaș impact, ce fac parte din istoria recentă a lumii, a Europei comune și, deopotrivă, din cea națională recentă. Consecințele acestor istorii încă afectează popoarele contemporane, iar scopul proiectelor educaționale este acela de a preveni repetarea ororilor politice genocidale de acest tip.

 

 

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este dedicată memoriei evreilor și rromilor, victime ale politicilor rasiale românești: 9 octombrie

 

Data de 9 octombrie a fost aleasă și stabilită prin Hotărâre de Guvern, plecând de la semnificația că în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud în Transnistria. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an. Între 200 000 și 400 000 se estimează a fi numărul victimelor evrei, conform Raportului Final, elaborat la cererea Președintelui României și recunoscut de statul român http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf
Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în România în 2004.