nicolae-stroescuJurnalistul  şi scriitorul Nicolae Stroescu Stînișoară,  fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă, membru al Uniunii Scriitorilor din România -Filiala Iaşi, a plecat la cele veşnice în dimineaţa zilei de  vineri, 27 iunie 2014.  

Născut la data de 1 noiembrie 1925, Nicolae Stroescu Stînișoară a absolvit Colegiul „Carol I” din Craiova și a urmat cursuri de drept și filosofie la Universitatea din București, dar nu a reușit susținerea examenului de stat fiind urmărit de Securitate.După cel de-al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizații studențești anti-comuniste, purtând numele conspirativ Hans, deși la acea vreme nu era un filogerman. Astfel, între anii 1952 și 1964 a trăit în clandestinitate, fiind în permanență urmărit de Securitate, până în anul 1964, când a fost emis decretul de eliberare a deținuților politici.În septembrie 1964 se prezintă la Procuratura Generală Militară din București și se predă Securității. A fost închis și anchetat la închisoarea Malmaison, dar a fost eliberat în urma ulcerului și datorită faptului că dosarul său fusese închis ca urmare a decretului de eliberare a deținuților politici. În septembrie 1969 a emigrat în Republica Federală Germania, fiind căsătorit cu Inge, o doamnă de etnie germană, originară din Bucovina, care plecase în Germania în anul 1963.S-a stabilit la München unde își reia studiile în filosofie și devine colaborator al Radioului Europa Liberă, în anul 1972, apoi începând cu anul 1978 este angajat redactor și realizează emisiunea „Lumea creștină”. În anul 1982 devine director asistent al Departamentului Românesc, iar din anul 1988 este director definitiv și va deține această funcție până în anul 1994, când postul de radio este mutat la Praga.În anul 1983 obține titlul de doctor în filosofie la Universitatea din München. După anul 1990 începe să scrie și să publice volume de publicistică și de memorialistică.
În 1991 lui Nicolae Stroescu-Stînişoară îi apare în ţară volumul de publicistică Pe urmele revoluţiei,care cuprinde editorialele radiofonice dintre 14 octombrie 1989 şi 22 februarie 1991, surprinzând aproape ca într-un jurnal nu numai cursul evenimentelor, dar şi ceea ce se dovedea continuitate a oligarhiei comuniste în noile împre­jurări istorice. De altfel, jurnalul devine modalitatea de expresie cea mai adecvată a publicistului după mai 1994, când părăseşte Europa Liberă.

În zodia exilului (1994), cea de-a doua carte, se compune dintr-o serie de „fragmente de jurnal” ce completează semnificativ observaţiile din editorialele publicate anterior, fixând retrospectiv momentele exilului pe care şi l-a asumat autorul. Întrebuinţând acelaşi procedeu de valorizare a însemnărilor zilnice, selecţia operată pentru Întrezăriri (1998) dă naştere la o carte înscrisă tot „în zodia exilului”.

La rândul ei, antologia de texte La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă şi în „Jurnalul literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui Stroescu-Stînişoară se remarcă prin percu­tanţa observaţiei politice şi prin rezonanţa ei culturală, editorialistul încercând să găsească semnificaţii şi motivaţii intelectuale ce surprind sensul actualităţii sau valenţele cotidianului.

Romanul Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002) transpune experienţa biografică a autorului din perioada de „clandestinitate”, volumele subintitulându-se Urmărirea şi Ancheta şi Întrezăriri – Itinerarii Istorice și Metaistorice. 

În ultimii 15 ani a colaborat constant la revista ieşeană Convorbiri literare.

Prin plecarea lui Nicolae Stroescu-Stînişoară dispare o conştiinţă naţională şi un mare patriot, un adevărat model moral şi un foarte bun scriitor  memorialistic.

Leave a Reply