Scriitorul Leonida Maniu, născut la 2 mai 1939, în satul Pricaz, comuna Turdaş, judeţul Hunedoara, s-a stins din viață joi 14 martie 2019.

 

Scriitorul Leonida Maniu a  debutat  cu recenzii la revista Iaşul literar în 1965. A colaborat la următoarele reviste: Iaşul literar, Convorbiri literare (Serie nouă), Cronica (Serie nouă), Viaţa (Serie nouă), Collegium, Neamul românesc (Serie nouă), Ateneu, Glasul naţiunii, Vitraliu, Deşteptarea, Analele ştiinţifice ale Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, Anuar de lingvistică şi istorie literară al Institutului de Lingvistică, Istorie literară şi Folclor al Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, Studii şi cercetări ştiinţifice. Univ. din Bacău, Studii eminescologice, Acta Iassyenssis Comparationis , Ardealul literar, Revista Poezia etc.

 

Debutul editorial are loc în 1983, cu un volum, elaborat pe temeiul tezei de doctorat, Introducere în opera lui Mihail Dragomirescu. Lucrarea, prima cercetare amplă din literatura de specialitate dedicată concepţiei estetice a lui Mihail Dragomirescu şi fundamentelor ei filozofice, examinează modul în care autorul Ştiinţei literaturii ajunge, inspirat de Integralismul său filozofic, nu de lingvistică, ca în alte părţi ale Europei, la necesitatea unei analize structuraliste a operei literare. Urmează în ordine cronologică:  Poezia lirică a antichităţii greco-latine (2000);  Dor şi armonie eminesciană (2000); Coordonate literare universale (2000); Între estetică şi critică literară (2001); Tragedia greacă. Înflorirea şi declinul conştiinţei tragice eline (2003) .

 

A îngrijit ediţia critică Eminescu de Mihail Dragomirescu (1976) şi ediţia Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir (1981).

 

În colaborare, realizează volumele:  De la „Viaţa românească” la „Ethos”. Publicaţii literar-culturale ieşene (1900-1950). Contribuţii monografice (1989);  Scriitori români. Comentarii şi analize literare (1990); Spiritul elen. Sinteze europene la revista „Cronica” din Iaşi (2008) şi Mihai Eminescu şi antichitatea greco-latină (2009).

 

Traduce Sonetti de Dante (1999), iar, în colaborare, traduce Înflorire în pustiu de Rita Boumi-Pappa (1974); Un cântec despre România. Poezie contemporană greacă (1980); Surâsul Afroditei (1995); Soarele Verghinei (2003) şi  Zăvorăşte, Grecia, în inima ta. Poeţi greci contemporani (2005).

 

Realizează transpunerea în proză a Epopeii lui Ghilgameş (1999) şi a capodoperei lui Goethe, Faust (2007).

 

Leonida Maniu va rămâne o pagină vie în literatura română.

 

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Comments are closed.