Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, județul Botoșani) este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004. Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase, ca deținut politic).

Cuprins

  • 1 Studii și activitate profesională
  • 2 Opere publicate
  • 3 Afilieri
  • 4 Lucrări publicate

Studii și activitate profesională

  • După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni – Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași.
  • Din 1963 a lucrat în cercetare, inițial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie “A. D. Xenopol” din Iași.
  • În 1973 a devenit doctor în științe istorice.
  • Din 1989 este director al Institutului de Istorie “A. D. Xenopol” din Iași. S-a aplecat asupra unor personalități ale istoriografiei românești: Mihail Kogălniceanu.
  • Din 2006, este șeful secției istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.

Opere publicate

  • 1971 – A. D. Xenopol
  • 1973 – Mihail Kogălniceanu, istoric (1974), lucrare distinsă cu Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române
  • 1974 – Vasile Pârvan, efigia cărturarului, lucrare distinsă cu Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române
  • 1975 – Vasile Pârvan. Bibliografie
  • 1978 – M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
  • 1983 – Pe urmele lui Vasile Pârvan

Și-a legat numele de editarea unor lucrări de referință ale marilor istorici români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ș.a.

Concepțiile sale privitoare la istorie și la menirea istoricului le-a expus în volumele:

  • A scrie și a face istorie (1981)
  • Biruit-au gândul (1983)
  • De la istoria critică la criticism (1985)
  • Cunoaștere de sine și integrare (1986)
  • Istorie și istorici în România interbelică (1989)
  • Istorie și finalitate (1991)
  • În orizontul istoriei (1994)

Acestora li se adaugă:

  • Junimea, implicații istoriografice (1974)
  • Eminescu. Glose istorico – culturale (1994)
  • La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994)
  • Imperiul reîntregirii (1995)
  • Chemarea istoriei (1997) ș.a.

A realizat pentru străinătate o serie de sinteze:

  • Mihail Kogălniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
  • Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (1978)
  • À la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983)
  • Les dilemmes d’un historien: V. Pârvan (1985)

Sub coordonarea sa au apărut mai multe volume tematice, între care:

  • A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985)
  • La Revolution Française et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989)
  • Temps et changement dans l’espace roumain. Fragments d’une histoire des conduites temporelles (1991)
  • Victor Slăvescu (1993)
  • Ion Nistor (1993)
  • Ilie Minea (1996)
  • I. D. Ștefănescu (1997) ș.a.

Afilieri

Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociației Istoricilor Americani, al Societății Internaționale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaționale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, conferit de guvernul francez.

Lucrări publicate

Alexandru Zub este autorul unui număr mare de lucrări de istorie, dintre care menționăm următoarele:

  • “Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie” (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971);
  • “A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie” (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1973);
  • “Vasile Pârvan. Efigia cărturarului” (Ed. Junimea, Iași, 1974; ed. II, 2003);
  • “Mihail Kogălniceanu istoric” (Ed. Junimea, Iași, 1974);
  • “Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie” (Ed. Științifică și Enciclopedică/Ed. Militară, București, 1975)
  • “Junimea. Implicații istoriografice” (Ed. Junimea, Iași, 1976);
  • “M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne” (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978);
  • “Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens, 1877-1977, mit Beiträgen von Alexandru Zub und Gerhard Ernst” (Osteuropainstitut, Regensburg, 1978);
  • “A scrie și a face istorie. Istoriografia română postpașoptistă” (Ed. Junimea, Iași, 1981);
  • “Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc” (Ed. Junimea, Iași, 1983);
  • “Pe urmele lui Vasile Pârvan” (Ed. Sport-Turism, București, 1983);
  • “L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol” (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983);
  • “Mihail Kogălniceanu” (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984; ed. II, Institutul European, 2004);
  • “De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX” (Ed. Academiei, București, 1985; ed. II, cu subtitlul “Istoriografia română sub semnul modernității”, Ed. Enciclopedică, București, 2000);
  • “Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan” (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985);
  • “Cunoaștere de sine și integrare” (Ed. Junimea, Iași, 1986; ed. II, cu subtitlul “Identitate, durată, devenire istorică”, Ed. Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2004);
  • “Istorie și istorici în România interbelică” (Ed. Junimea, Iași, 1989; ed. II, 2003);
  • “Istorie și finalitate” (Ed. Academiei, București, 1991; ed. II, cu subtitlul: “În căutarea identității”, Ed. Polirom, Iași, 2004);
  • “La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze” (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
  • “Eminescu. Glose istorico-culturale” (Ed. Enciclopedică “Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994);
  • “În orizontul istoriei” (Ed. Institutul European, Iași, 1994);
  • “Impasul reîntregirii” (Ed. Timpul, Iași, 1995; ed. revăzută și întregită, 2004);
  • “Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă” (Ed. Junimea, Iași, 1997);
  • “Discurs istoric și tranziție” (Ed. Institutul European, Iași, 1998);
  • “Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture” (Ed. The Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, 2000);
  • “Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură” (Ed. Institutul European, Iași, 2000);
  • “Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România” (Ed. Polirom, Iași, 2002) – împreună cu Sorin Antohi;
  • “Vasile Pârvan: dilemele unui istoric” (Ed. Institutul European, Iași, 2002);
  • “Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol” (Ed. Institutul European, Iași, 2004);
  • “Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne” (Ed. Institutul European, Iași, 2005);
  • “Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri” (Ed. Polirom, Iași, 2005);
  • “Romanogermanica. Secvențe istorico-culturale” (Ed. Universității „Al. I. Cuza“, Iași, 2005).

Informaţii preluate de pe http://ro.wikipedia.org

Leave a Reply