filolog, traducător si eseist, cadru didactic universitar până la pensionare

Născut la         4.10.1938 (conform actelor grecesti, cele românesti prezentând data eronată 25.10.1938), în Nestorio/ Kastoria, în Grecia

Cărti publicate
(literatură)
1. Rita Boumi-Pappa, Înflorire în pustiu, Bucuresti, Editura „Univers”, 1974 (traducere de Andreas Rados, în colaborare cu Leonida Maniu).
2. Jean Coutsocheras, Cu aripa si tridentul, editie îngrijită de Romul Munteanu, Bucuresti, , Editura „Univers”, 1990 (traducere de Andreas Rados, în colaborare cu Constantin Crisan, cu o Prefată si note de Andreas Rados si cu un Salut către cititori de Ilias Iliou).
3. Un cântec despre România. Poeti greci contemporani, Iasi, Editura „Junimea”, 1980 (traducere de Andreas Rados, în colaborare cu Leonida Maniu, cu o Prefată si note de Andreas Rados)
4. Odele Mării Egee. Poeti contemporani greci, Bucuresti, Editura „Albatros”, 1990 (Prefată, note si traduceri de Andreas Rados, în colaborare cu Ioanid Romanescu).
5. Antologia poetilor balcanici (traduceri si note biografice de Andreas Rados, sectiunea Poeti români), Editura Centrului Interbalcanic al Cărtii si Culturii, Salonic, 1998.
7. Surâsul Afroditei – poeti ciprioti contemporani, Iasi, Editura „Cronica”, 1995 (traducere de Andreas Rados, în colaborare cu Leonida Maniu si Leonidas Rados, cu o Prefată de Andreas Rados).
8. Andreas Rados, Liviu Moscovici, Literatura neogreacă în România (Bibliografie), Iasi, Editura „Junimea”, 1998, (cu o Prefată de Andreas Rados).
9. Andreas Rados, De la Odysseas Elytis la Nichita Stănescu. Echivalente culturale, Iasi, Editura „Cronica”, 2001 (studii si eseuri, cu o Prefată a autorului).
10. Soarele Verghinei – poeti contemporani din Salonic, Iasi, Editura „Cronica”, 2003 (traducere de Andreas Rados, în colaborare cu Leonida Maniu, cu o Prefată de Kostas Plastiras, Argument de Andreas Rados si Postfată de Valeriu Stancu).
11. Zăvorăste, Grecia, în inima ta. Poeti greci contemporani, Iasi, Editura „Junimea”, 2005 (Antologie, note bio-bibliografice si Argument de Andreas Rados, traducere de Andreas Rados în colaborare partială cu Marin Sorescu, Leonida Maniu, Ioanid Romanescu, Horia Zilieru, Valeriu Mardare, Ovidiu Mardare).
12. Andreas Rados, Liviu Moscovici, Scriitori rusi si sovietici în limba română (bibliografie selectivă 1960-1973), Centrul de multiplicare al Universitătii  „Al. I. Cuza”din Iasi, 1974 (cu o Prefată de Andreas Rados).
14. Andreas Rados, Ioanid Romanescu, Odele Olimpului. Poeti greci contemporani (traducere, prefată si note biobibliografice de Andreas Rados si Ioanid Romanescu), Iasi, Editura Princeps, 2007.
15. Andreas Rados, Regret că nu sunt grec. Patru poeti români contemporani (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioanid Romanescu, traducere în limba neogreacă si note bio-bibliografice de Andreas Rados), Atena, Editura Sokolis, 2007
16. Andreas RADOS, Valeriu MARDARE, (coordonatori, traducători si coautori), Spiritul elen – Sinteze europene la revista CRONICA, Editura Cronica, Iasi, 2008 (Antologie)
Lucrări în volume (în pregătire)
Kyriakos Mitsotakis, Kazantzakis vorbeste despre Dumnezeu (Traducere, prefată, note de andreas Rados si Gheorghe Badea, Editura Omonia – Bucuresti.
•Scrisori (Corespondentă cu personalităti si institutii ilustre din Grecia, Cipru si România)

Publicistică
1. «National» si «international» în literatură si artă, în revista „Kainourghia Epohi”, nr. 20-21-22/1981, p. 104-119, Atena.
2. Poezia neogreacă în România, în revista „Kainourghia Epohi”, nr. 1997, p. 114-120, Atena.
3. Însemnări despre Nicolae Cercel, «dascăl al Neamului», în revista „Ipeirotiki Estia”, nr. 426-427-428/1987, p. 431-435, Ioannina.
4. Gânduri despre poezia neogreacă în România, în Documentele Simpozionului Uniunii Elene din România, apărute sub titlul Confluente româno-elene, Bucuresti, 1994, p. 77-85.
5. Dimensinea politică în mitul lui Prometeu, în „Revista de istorie si teorie literară”, nr. 1-2/1987, p. 9-10, Bucuresti.
6. Reverie si transfigurare în poezia lui Nichita Stănescu, în revista „Ipeirotiki Estia”, nr. 429-430-431/1988, p. 113-121, Ioannina.
7. Reverie si transfigurare în poezia lui Nichita Stănescu, partea a II-a, în revista „Ipeirotiki Estia”, nr. 432-433-434/1988, p. 241-248, Ioannina.
8. Tipăriturile grecesti si Principatele Române, în revista „Ipeirotiki Estia”, nr. 420-421-422/1987, p. 224, Ioannina.
9. K. Trypanis, «Epopeile homerice», în revista „Studii clasice”, nr. XX, p. 145-147, Bucuresti.
10. Patriotismul în opera literară, în revista „Ombrela”, nr. 5/1982, p. 23-25, Atena.
11. Poezia lui K. Karyotakis, în revista „Steaua”, nr. 2/1980, p. 54, Cluj.
12. Farmecul lumii antice, în revista „Convorbiri literare”, nr. 1-2/1995, p. 7-9, Iasi.
13. Traditiile antichitătii grecesti în opera luiM. Solohov, în Lucrările Simpozionului „Mihail Solohov”, 1986, Novi Sad si Belgrad.
14. «Revista de Artă», 1-3/1966, în „Revista de istorie si teorie literară”, 4/1966, p. 683-685, Bucuresti.
15. Două cărti despre Elytis, în revista „Steaua”, 3/1981, p. 48, Cluj.
16. România în viziunea Greciei cotemporane, în revista „Steaua”, 8/1979, p. 50, Cluj.
17. Dionysios Solomos, poet al Cetătii, în revista „Steaua”, 9/1978, p. 43, Cluj.
18. Între singurătate, asteptare si sperantă, în revista „Arlechin”, 4/1979, p. 3-4, Iasi.
19. Filozofie si literatură, în revista „Ipeirotiki Estia”, nr. 355-356/1981, p. 1083, Ioannina.
20. Interventie la Simpozionul al II-lea de poezie din Patras, în volumul „Lucrările Simpozionului al II-lea de poezie”, 2-4 iulie 1982, p. 321, Patras.
21. Leandros Vranousis – in memoriam, în revista „Contact international”, nr. 22-34/1993, p. 16, Iasi.
22. Tragedia antică greacă în viziunea lui Alexis Minotis, în volumul «Antichitatea si mostenirea ei spirituală», Iasi, 1993.
23. Rita Boumi-Pappa si universul ei poetic, în revista „Cronica”, 37/1971, Iasi, p. 9.
24. Gheorghios Seferis la 70 de ani, în revista „Cronica”, 12/1970, Iasi, p. 9.
25. 85 de ani de la nasterea lui K. Varnalis, în revista „Cronica”, 33/1969, Iasi, p. 9.
26. K. Varnalis la 80 de ani, în revista „Iasul Literar”, 9/1964, Iasi, p. 75.
27. Literatura română în Grecia, în revista „Iasul Literar”, 8/1965, Iasi, p. 79.
28. România în viziunea poetilor greci, în revista „Iasul Literar”, 10/1967, Iasi, p. 94.
29. Adrian Marino si «Dictionarul ideilor literare», în revista „Nea Synora”, 25-26/1973, Atena, 279-280.
30. Unele probleme ale limbii neogrecesti (în colaborare cu Ariton Vraciu), în „Analele Universitătii Al. I. Cuza din Iasi”, vol. XXVII, 1981.
31. Iakovos Kambanellis, în Programul spectacolului Cele patru picioare ale mesei de la Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi (piesă jucată în traducerea lui Andreas Rados), stagiunea teatrală 1999-2000, Iasi.

Alte date despre autor, activitatea sa publicistică, socială etc.

Studii: Studii primare si gimnaziale efectuate în Grecia, Albania si România. Din 1951 până în 1955, urmează cursurile liceale în Bucuresti. În 1955 devine student la Facultatea de Filologie de la Univ. „C. I. Parhon”din Bucuresti, până în 1956, când îsi face transferul la Universitatea „Al. I. Cuza”din Iasi, unde îsi finalizează studiile în 1960. A mai urmat, timp de 2 ani, cursurile Facultătii de Filozofie (pe care nu le-a terminat) si cursuri postuniversitare de germană si spaniolă. A urmat numeroase cursuri universitare de limbă greacă modernă, în institutii de învătământ superior din Grecia.

Limbi străine  cunoscute: neogreaca, româna, rusa, bulgara (la un nivel foarte ridicat), spaniola, germana (la un nivel mediu).

Activitate universitară, stiintifică si literară
1. Din 1960, devine asistent la Institutul Pedagogic din Galati, în februarie 1962 transferându-se la cel din Iasi, pe aceeasi pozitie. Ulterior, în 1965, trece la Catedra de limbi slave a Facultătii de Filologie a Universitătii iesene, devenind asistent titular în 1970 si lector din 1978 până la pensionare, în 1999. În perioada universitară, a tinut cursuri si seminarii de limbă, literatură, cultură si civilizatie rusă, precum si de sociologie si psihologie literară, urmând si stagii de specializare si documentare stiintifică în URSS.
2. În anul universitar 1973-1974, tot la Universitatea „Al. I. Cuza”din Iasi, ia fiintă, la propunerea si inititiva sa, Seminarul (în prezent, Lectoratul) de Neogreacă, pentru multi ani unic centru de studii grecesti moderne de acest fel, din România,pe care îl conduce până la încheierea activitătii sale didactice. Despre acest centru si despre Andreas Rados, apreciat pentru valoarea sa si pentru îndelungata sa activitate în domeniul neoelenismului, s-au exprimat în termeni elogiosi, în mod constant, factorii competenti, reprezentanti oficiali si neoficiali (parlamentari, academicieni, universitari, oameni de cultură si litere, reprezentanti ai Clerului) din România, Grecia, Cipru s.a. În prezent, multi dintre absolventii Seminarului sunt neoelenisti cu experientă, afirmându-se de-a lungul timpului ca traducători, cadre didactice, ziaristi, cercetători etc. Numele lui a fost mentionat în diverse lucrări, studii, dictionare literare si istorii literare din România, Grecia si Cipru.
3. Participări la congrese, simpozioane, consfătuiri stiintifice în România (Iasi, Bucuresti, Suceava, Onesti etc.), Grecia (Patras, Kozani, Ioannina, Atena, Salonic), Cipru (Nikosia, Limasol), fosta Uniune Sovietică (Moscova, Sankt-Petersburg), fosta Iugoslavie (Belgrad, Novi Sad).
4. După 1990, la propunerea initiativa lui, are loc înfrătirea Universitătii „Al. I. Cuza”din Iasi cu Universitatea „Aristotel”din Salonic.
5. În 1994, sub îngrijirea lui A. R.,  se inaugurează la revista „Cronica” din Iasi unica pagină specială de cultură greacă (la acea vreme) din România, sub titlul „Spiritul elen – Confluente europene”, care a durat până în anul 2000.

Activitate publicistică, studii, eseuri, articole (aproximativ 70 de titluri), recenzii, note de lectură, interviuri (aproximativ 110) în periodice de prestigiu academic, universitar, cultural, literar, colaborări cu posturi de radio si televiziune (din Iasi, Bucuresti, Atena, Salonic, Kastoria, Nikosia, Misolonghi – aproximativ 65).
Debutează în publicistică în revista „Iasul Literar”, în 1958, iar primul volum, ca traducător, îl publică la Editura „Univers” (Rita Boumi-Pappa, Înflorire în pustiu, Bucuresti, 1974). A colaborat la numeroase periodice de prestigiu din România („Revista de istorie si teorie literară (a Academiei)”, „Secolul XX”, „Iasul Literar”, „Convorbiri Literare”, „Cronica”, „România Literară”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Dacia Literară”, „Ateneu”, „Orizont”, „Steaua”, „Tomis”, „Transilvania”, „Arlechin”, ,, Analele Universitătii  „Al. I. Cuza” – Iasi” etc.), din Grecia („Nea Sinora”, „Tomes”, „Ombrela”, „Grammata kai Tehnes”, „Ipeirotiki Estia”, „Nea Estia”, „Kainourghia Epohi”, „Logotehniki Dimiourghia”, precum si ziarele „I Kathimerini”, „Eleftherotypia”, „I Avghi” s.a.) si din Cipru („Pnevmatiki Kypros”, „Nea Epohi” s.a.).

Activitate socială si culturală
Este membru fondator si presedinte al Fundatiei pentru Promovarea Culturii Balcanice si Europene „Rigas Feraios” din România.
Este membru în diferite asociatii si societăti stiintifice, culturale si literare din România. În anul 2000 se pensionează.

Dosar publicistic
1. A scris numeroase studii, articole, eseuri si traduceri din si despre poeti si dramaturgi greci: Dyonissios Solomos, Kostis Palamas, Anghelos Sikelianos, Nikos Kazantzakis, Yorgos Seferis, Kostas Varnalis, Iannis Ritsos, Odysseas Elytis, Rita Boumi-Pappa, Nikos Pappas, Kostas karyotakis, Jean Coutsocheras, Menelaos Ludemis, Manolis Anagnostakis, Gheorghios Vafopoulos, Takis Varvitsiotis, Anestis Evanghelou, Melissanthi, Miltos Sahtouris, Ghiorghis Kotsiras, Iakovos Kabanellis, Kostas Sterghiopoulos, Stratis Karras, Kostas Asimakopoulos, Nasos Vayenas, Kostas Papagheorghiou, Iannis Kontos, Kostas Montis, Kypros Hrisanthis, Kyriakos Haralambidis etc. (circa 120 de poeti din Grecia si Cipru).
2. De asemenea, a tradus si comentat în greceste 20 de poeti români, dintre care: Nicolae Labis, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioanid Romanescu, Cezar Baltag, Stefan Augustin-Doinas, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Aurel Rău s.a.
3. A publicat studii si articole pe marginea unor opere din literatura universală, în principal despre Mihail Solohov, Anton Pavlovici Cehov, Pablo Neruda, Nikolai Vaptarov, Nazim Hikmet, Mihail Lermontov, Konstantin Simonov s.a.
4. Unele dintre lucrările sale au fost publicate cu pseudonimul A. Fotinos.

Ecouri despre opera lui Andreas Rados
•Emilian MarcuZăvorăste, Grecia, în inima ta. Poeti greci contemporani, în revista „Convorbiri Literare”, nr. 12/2005, Iasi.
•Marius Chelaru, Soarele Verginei sau secreta germinare, în revista „Convorbiri Literare”, nr. 9/2005, Iasi.
•Amalia Voicu, Echivalente culturale. De la Dyonissios Solomos la Nichita Stănescu, Editura „Cronica”, 2004, Iasi, în revista „Convorbiri Literare”, nr. 11, 2004, Iasi.
•Nicolae Busuioc, Dictionarul filologilor ieseni, Iasi, 2003, 355-356.
•A. Balas, Antologia poetilor balcanici, în revista „Luceafărul”, 29/1998, p. 23, Bucuresti.
•Valeriu Mardare, Ar trebui… (Articol omagial pt. Andreas Rados), în „Cronica” nr. 22-23-24, 1998, p. 25, Iasi.
•N. Busuioc, Scriitori ieseni contemporani, Iasi, 1997, p. 326.
•*** Studiile neogrecesti în Iasi, în revista „Elliniki Diaspora”, 110/1996, p. 42, Salonic.
Premiu, lui Andreas Rados, în revista „Logotehniki Dimiurghia” –21/1985, p. 181, Atena.
•Nicolae Turtureanu, Conversatie cu o privighetoare, în revista „Cronica”, nr. 6 (471)/1975, Iasi.
•Constantin Pricop, O prietenă a României, în revista „Convorbiri Literare”, nr. 8 (56)/1974, Iasi.
•Adrian Popescu, Rita Boumi-PappaÎnflorire în pustiu, în revista „Steaua”, nr. 12 /1974, p. 12, Cluj.
•Kostas Asimakopoulos, prefată la volumul Antologia poetilor români, Editura „Arion”, Atena, 1974, p. 37.
•N. Pappas, Neoelenisti străini în adevărata istorie a literaturii neogrecesti, Atena, 1973, p. 504.
•N. Pappas, Antologii semnate de greci de peste hotare, „Nea Sinora”, tom 15, ianuarie-februarie, 1972, Atena.
•Val Ungureanu, Un cântec despre România, în revista „Veac Nou”, 4/1981, p. 4, Bucuresti.
•Irina Patras, Un cântec despre România, în revista „Steaua”, 5/1981, p. 50, Cluj.
•Olimpia Berca, Poezie contemporană greacă, în revista „Orizont”, 2 (668)/1981, p. 7, Timisoara.
•Val. Ungureanu, Un cântec despre România, în revista „Veac Nou”, 4/1981, p. 4, Bucuresti.
•Irina Petras, Un cântec despre România, în revista „Steaua”, 5/1981, p. 50, Cluj.
•P. Constantin, Un cântec despre România, în revista „Convorbiri Literare”, 7/1981, p. 15, Iasi.
•Mihai Minculescu, Un cântec despre România, în revista „România Literară”, 6/1981, p. 25, Bucuresti.
•Gh. Badea, Un cântec despre România. Poezie contemporană greacă, în revista „Mitropolia Moldovei si Sucevei”, 4-6/1981 (aprilie-iunie), p. 380-383, Iasi.
•***  Semnal, în revista „România Literară”, 35/1981 (27.07.1981), p. 2, Bucuresti.
•***  Vitrina cu cărti (recenzii si note critice la vol. Un cântec despre România), în revista „Cronica”, 43/1981 (23.10.1981), p. 9, Iasi.
•Al. Pascu, Un cântec despre România, în revista „Cronica”, 26 (752) /1980, Iasi, p. 10.
•C. Stănescu, Un cântec despre România (Însemnări despre o antologie de poezie greacă contemporană), în ziarul„Scînteia”, 04.09.1980, Bucuresti.
•Cleopatra Lorintiu Pascu, Un cântec despre România, în revista „Luceafărul”, 46 (968) /15.11.1980, , p. 8, Bucuresti.
•Tasos Vournas (sub pseudonimul O Paratiritis), Diverse: Mai bine să lipsească…, în revista „Avghi”, 1817 (20.06.1980), p. 4-5, Atena.
•N. Pappas, O antologie de alt fel, în revista „Politiki/Ikonomki Erevna”, 64 (187)/august 1980, în coperta interioară a revistei, Atena.
•Constantin Coroiu, Dedicatii lirice, în ziarul„România Liberă”, 01.12.1980, p. 2, Bucuresti.
•Maria Karayanni, Am învătat româneste din dragoste fată de românia, în revista „Tribuna României”, 188/1980 (I-IX) , p. 2, Bucuresti.
•Scurte note în ziare din Grecia: „To Vima”, 21.05.1980; „Avghi”, 21.05.1980, „Avghi”, 23.05.1980; „Rizospastis”, 21.05.1980; „Ta Nea”, 28.05.1980; „Eleftherotypia”, 04.06.1980, p. 5.
Alte articole, interviuri, comentarii, recenzii de Andreas Rados, despre Konstantin Simonov, Robert Rojdestvenski, Al. Dima, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Constantin Ciopraga, M. Solohov s.a., publicate în reviste de literatură din România si Grecia.

 

Premii si distinctii

1. Premiul si Diploma Clasa I, din partea Uniunii Literatilor Greci, pentru promovarea si răspândirea literelor grecesti în România si a celor românesti în Grecia, în 1984.
2. Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iasi, pentru promovarea si răspândirea literelor grecesti în România si a celor românesti în Grecia.
3. Premiul revistei „Cronica” din Iasi, pentru promovarea si răspândirea, prin intermediul acestui periodic, a culturii grecesti în România si invers.
4. Placheta omagială din partea Uniunii Elene din România, pentru aportul său la înfiintarea si dezvoltarea acestei organizatii.
5. Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iasi, pentru volumul antologic Soarele Verginei – Poeti moderni ai Salonicului, recunoscut ca valoare distinctă în cadrul concursului literar (2006).
6. Diplomă de Onoare, la Festivalul International de poezie Nichita Stănescu, Editia a XX-a, Ploiesti, 21-30 martie 2008.
7. Medalia aniversară a Uniunii Scriitorilor din România, cu prilejul Centenarului înfiintării Societătii Scriitorilor Români (Bucuresti, 2008).
8. Diploma de Excelentă – Filiala Iasi a U.S.R., 2008.

Tel. +40-232-211423 (tel.-fax), 0746589411

Leave a Reply