Aflînd de aniversarea celui de al 50-lea număr al revistei „Poezia”, vă transmit cele mai bune urări, exprimîndu-mi, pe scurt, adînca mea recunoştinţă faţă de spiritul de ospitalitate al adevărului poetic al autorilor şi literaturii din ţara mea.

Deschizînd acest spaţiu poeţilor veniţi din alte ţări, aţi demonstrat că nu distanţa este măsura literaturii din depărtări, ci transmiterea unei emoţii, unei realităţi, a amintirilor şlefuite de imaginaţie şi talent, făcînd astfel din revista dvs. un loc de întîlnire al creativităţilor şi culturilor.

Clădind un spaţiu comun, în care influenţele devin reciproce, şi respectînd identităţile specifice, care pot fi împărţite, aţi reuşit să stabiliţi legături noi între diferiţii autori, mărturisind altfel ideea conform căreia creaţia literară nu se hrăneşte numai din diversitatea vocilor.

Domnule Spiridon şi domnule Chelaru,

Faptul de a rezista şi supravieţui 50 de apariţii, de-a lungul a 14 ani, într-un context cultural imprimat de criza economică şi a valorilor, nu semnifică doar capacitatea dvs. minunată de orientare în tumultul acestei lumi, dar şi aceea de a vă consacra energia în slujba valorii.

Cutreierînd poezia, revista dvs. a însoţit mişcarea istorică, circumstanţele şi peripeţiile istoriei recente, marcînd astfel conştiinţa unei întregi generaţii de poeţi şi punîndu-şi pecetea peste aceşti 14 ani de creaţie literară.

Cu adîncă preţuire,

E.S. Ylljet Aliçka

scriitor, ambasadorul Republicii Albania la Paris

 Paris, 19 septembrie 2009

 

*

             Felicit echipa diriguitoare a revistei POEZIA pentru publicarea celui  de-al 50-lea număr al unei reviste de cultură care promovează cele mai sensibile şi mai nuanţate moduri de expresie literară.

Am fost impresionat de calitatea operelor selectate spre publicare în revistă, de-a lungul anilor. Fără îndoială, contribuţia revistei la promovarea poeziei şi scrierilor lirice în general au contribuit enorm şi foarte cuprinzător la crearea unei înţelegeri/ cunoaşteri globale a variatelor sensibilităţi culturale şi filosofiilor conexe.

Vă doresc numai bine,

E.S. Sanaullah

 poet, Ambasador al Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, Bucureşti, 9 octombrie 2009

 

*

Reuniune fecundă, în această frumoasă lume a „Întîlnirii dintre a da şi a primi”, în cosmosul unui sat planetar care adună solitarul şi solidarul….

Kiflé Sélassié Béséat

(n. Etiopia), scriitor, poet, conferenţiar, fost-director al FIPC-UNESCO

Paris, 26 septembrie 2009

*

Felicitări pentru acest al 50-lea număr!

Consider că valoarea deosebită a revistei POEZIA constă în modul în care dezvăluiţi cititorului valorile poetice, cunoaşterea diferitelor micro şi macro-cosmosuri şi oportunităţilor de construire a punţilor între poeţi şi naţiuni. Prin versurile care izvorăsc din adâncul sufletului şi minţii poeţilor, POEZIA a devenit o oglindă a însăşi vieţii. POEZIA, prin apariţia cale de 50 de numere, a dat esenţă prin poezie adevărurile vieţii şi a creat noi oportunităţi de a ne înţelege unul pe altul.

Edi Shukriu

scriitor, profesor universitar, Vice-preşedinte al „Alternativei Democratice pentru Kosovo, lider al Consiliului Cultural pentru Moştenirea Culturală din Kosovo, fost preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Tineret şi Sport din Parlamentul Kosovo, fost Ministru adjunct pentru Afacerile Externe al Kosovo

 

*

La sărbătorirea celei de a 50-a dintre apariţiile sale, am onoarea de a apărea în revista dumneavoastră, „Poezia”, din Iaşi, şi de a prezenta cîteva poeme prietenilor din România, ca de altfel tuturor acelora care iubesc poezia.

Este un moment aniversar covîrşitor pentru o revistă de poezie, care, de ani buni, transmite continuu mesajul viu al fiecărui poet al lumii, cugetări ale diferitelor culturi şi destine care participă la zidirea unei societăţi, cît să nu fie cucerită doar de manifestări deşarte.

A fi, printre scriitorii şi poeţii lumii întregi, este, pentru mine, o bucurie, în această perioadă în care poezia este trăitoare şi prezentă pentru a se întreba asupra sensului existenţei împotriva falselor cugetări şi falselor probleme care  distrug şi strivesc adesea semnificativul existenţei noastre, uitînd respectul şi îngăduinţa, valori care ar trebui să se întărească fără nici o altă alternativă.

Faptul de a ne întîlni, de asemenea, în publicaţii, este un prilej de îmbogăţire a cunoaşterii şi conştiinţei noastre, de a aprofunda, traversînd fiecare vers, esenţa a tot ceea ce ne îmbrăţişează, în strigătele de luptă pentru demnitatea fiecărui popor, pentru un mesaj de libertate, pentru dreptul la echitate al fiecărei societăţi şi al fiecărei comunităţi, într-un glas care să fie împăciuitor, în spiritul unei frăţietăţi care să poată să facă să crească cultura noastră de suflet şi de spirit.

Urez revistei „Poezia” multe alte aniversări, în limbajul trainic şi senin al poeziei, angajat în identităţile şi idealurile de cucerit şi salvat, acelea care dau virtute fiecărui gest care ne învaţă despre cel mai mare cadou pe care l-am primit şi pe care îl putem dărui: viaţa!

Cu cele mai prieteneşti sentimente,

Din inimă,

Silvano Gallon

poet, om de cultură şi diplomat (r) italian (fost ambasador în mai multe ţări), Frosinone, 7 octombrie 2009

*

Această aniversare, când revista Poezia a ajuns la cel de al 50-lea număr, este un eveniment ce vorbeşte de la sine despre calitatea ei, ca garanţie a  longevităţii, despre reuşita menire de a deveni un spaţiu eminamente cultural, un loc unde au găsit loc poezia  românească şi universală contemporană, eseuri pe teme de cultură poetică etc.

Faptul îmbucurător că această revistă a ajuns la numărul aniversar de 50, semnifică importanţa şi nevoia publicului de această publicaţie de elită în spaţiul cultural românesc. Poezia fiind, prin definiţie, un teren comun, fără graniţe şi bariere, permite întâlnirea fericită a sufletului omenesc. Prin trăsăturile ei universale, poezia ne aproprie mai mult, ne uneşte, pentru că iubirea, tristeţea, suferinţa, solitudinea nostalgică, ontologia sunt sentimente comune oamenilor. În felul aceasta, revista  Poezia a devenit şi o punte de legătură spirituală între poezia românească şi cea universală, un loc unde, din 1995, există un dialog poetic permanent prin intermediul secţiunii ce dezbate o anumită temă propusă pentru fiecare număr.

Găsesc de cuviinţă să mulţumesc redacţiei revistei pentru spaţiul acordat poeziei albaneze, alături de poezia europeană şi nu numai, lucru pe care îl consider ca un gest de deschidere şi de cunoaştere, de respect şi emancipare.

Împărtăşindu-vă gândurile mele despre Poezia, aş vrea, totodată, ca, în numele meu şi al poeţilor albanezi, să vă transmit cele mai sincere urări de viaţă lungă, mult succes în această misiune nobilă !

Dr. Luan Topciu

secretar I

Ambasada Albaniei din Bucureşti

 *

Către Redacţia Revistei Poezia din Iaşi,

            

Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec vă felicită cu ocazia apariţiei revistei cu numărul 50 şi vă doreşte aceeaşi continuitate şi înaltă calitate. Vă apreciem atât pentru promovarea culturii româneşti din ţară cât şi pentru deschiderea către diaspora. Sperăm să menţinem excelenta colaborare, asigurându-vă de sprijinul şi prietenia noastră.

Cu deosebită stimă,

                                                                                                                                                                                                                                                    Adrian Erbiceanu                                             Ionuţ Caragea

Preşedinte, ASLRQ                                         Vicepreşedinte, ASLRQ

 

11 septembrie 2009, Montréal, Canada

 

*

Locul revistelor literare în timpurile moderne

 

Revistele de specialitate profesionale sunt ca un directór, arată drumul înainte de tabără. Ele conturează şi direcţii pentru viitor.

În cazul în care axioma este adevărată, în general, este cu siguranţă adevărat, în literatura de specialitate. Deoarece literatura constituie începutul gândirii, izvorul micului râu, care creşte şi dăruie pădurii tot timpul, revărsându-se apoi în fluviul ce ajunge la mare.

Revistele literare au acelaşi rol – ajută scriitorii şi prin publicarea primelor lor creaţii, şi, prin asta, le luminează drumul. Mode şi manifeste literare au fost determinate de/ publicate în diverse reviste literare. Revistele din diverse regiuni, mai târziu din diferite ţări au creat legătura între culturi, ceea ce poate ajuta la formarea unor conexiuni strânse între popoare, culturi, ţări si continente. Dacă o revistă literară supravieţuieşte mai mulţi ani dovedeşte că s-a achitat de sarcini în mod corespunzător, oferind creatorilor spaţiul pentru afirmare, şi, poate, a contribuit la formarea unor noi genuri. De asemenea, cum este cazul aici, a contribuit la legătura între diferite culturi, diferite limbi.

Aniversarea aceasta (50 de numere) a revistei Poezia, este vrednică de toată lauda, şi meritele sunt ale celor care o diriguiesc. Ei au publicat autori de toate vârstele din ţară, dar şi din diverse alte ţări, o combinaţie echilibrată între „vechi şi nou”, adăugând, în afară de poezie, şi o altă dimensiune – cea a teoriei şi eseului tematic. Prin această aniversare Poezia înaintează pe strada literaturii pe drumul literaturii mondiale pe care l-a străbătut, de pildă, şi revista Moznaim, a Asociaţiei Scriitorilor evrei din Israel, care a împlinit nu demult 80 de ani.

Este imposibil azi să evaluezi o revistă fără a spune un cuvânt despre Internet. Căci sunt reviste pe net care adaugă peisajului literar.

Ca cititor al revistelor Poezia şi Moznaiim, ca scriitor care am trăit şi în România, iar acum în Israel, cred că Poezia va avea o viaţă lungă.

 

Menachem M. Falek

 Vice-preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Evrei din Israel

 

*

Naşterea unei reviste de poezie este un semn că există viaţă. Nu, poezia nu a murit. Ea se naşte şi renaşte pe cicluri, ca timpul zilelor noastre, de-a lungul întregii noastre aventuri. „Poezia” stă în fruntea acestui timp, pentru a vorbi lumii despre frumuseţea copilăriei şi despre marea responsabilitate a poeziei, prin îndemnul său la ideal.

 

Prof.univ.dr. Giovanni Dotoli,

poet, eseist, critic, editor, laureat al Academiei Franceze

Bari, 23 octombrie 2009

 

*

Indiscutabil, titlul şi subiectele revistei sărbătorite confirmă metafora unui adevăr celebru: iluminarea gândului şi înnobilarea sufletului.

Revista Poezia incorporează în paginile ei magia cuvântului, dând prioritate unor nume sonore ale literaturii române şi internaţionale, crescând prestigiul ei şi prin publicarea unor poeme, nu numai de circulaţie internaţională, ci şi în limbile albaneză, turcă, bulgară etc. Viva Poezia! Poezia apare în ţara poeziei unde omul se naşte poet. Ea este „Marea care nalţă mii de valuri, mii de braţe albe de spume/ Spre a se spînzura de stele şi-a săpa din astă lume”.

 

Sali Bashota

scriitor, prof. universitar, directorul Bibliotecii Naţionale şi Universitare din Priştina, Kosovo

Miradie Ramiqi

 prof. universitar, poet şi pictor

Baki Ymeri

poet, traducător, România, Kosovo

 

*

Poezia este şoapta divinităţii în sufletul celor aleşi de ea. Lumea are nevoie de poeţi, aşa cum are nevoie de profeţi, pentru că are nevoie de Dumnezeu.

Înţelegând lucrurile astfel, revista Poezia îndeplineşte o misiune profetică în cultura română şi vine deci în întâmpinarea unei nevoi fundamentale a omului post-modern: nevoia de Dumnezeu.

Dedicată în întregime creaţiei poetice, revista Poezia aduce şoapta divină în sufletele cititorilor, făcându-i astfel mai frumoşi şi mai buni.

La mulţi ani Poezia.

La multi ani echipei redacţionale!

 

Theodor Damian, New York,

fondator al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă

scriitor, poet, teolog, eseist de factură creştin-ortodoxă;

editor al revistei „Lumină Lină/ Gracious Light. Review of Romanian Spirituality and Culture

 

*

Este o mare, şi câteodată dificilă întreprindere, să editezi o revistă dedicată poeziei de calitate. Aceasta cere răbdare şi pasiune, şi credinţa în puterea vie a cuvintelor care au puterea de a dăinui lumi noi, adânc înrădăcinate în imensul ocean al posibilităţilor. Marius Chelaru şi Cassian Maria Spiridon le au pe amândouă – răbdare şi pasiune, combinate cu talentul de a selecta opere de calitate, precum si simţul umorului. POEZIA oferă o bibliotecă vastă de poezie română şi internaţională, şi şi-a stabilit un veritabil program în acest sens.

Dietmar Tauchner

 Managing Editor, revista „Chrysanthemum”, Viena, Austria

 

*

Felicit revistei POEZIA pentru deschiderea de care dă dovadă.

 

Renée Ferrer de Arréllaga,

Secretar General al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Paraguaiene de Limbă Spaniolă, Asuncion, Paraguay

*

Se spune că modernismul (în spiritul lui Baudelaire: le transitoire, le fugitif, le contingent – n.t.), este în prezent depăşit, că şi-a atins limitele şi că se va pierde în acest veac post-industrial, odată cu limpedea constatare că progresul, în contemporaneitate, nu mai este sinonim cu fericirea. Criza economică trebuie abordată cu privirea prezicătorului, iar poetul trebuie să aibă curajul să iasă din cărţi pentru a asambla un proiect politic care să favorizeze întîlnirea între popoare, culturi şi civilizaţii, într-o lume tot mai sclerozată, mondializată, prizonieră a unei gîndiri unice. În virtutea acestui spirit am „aţîţat” a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie la Paris (26 septembrie – 3 octombrie 2009), pe care nu am vrut-o o simplă defilare de festivităţi succesive, ci o angajare a unei reflectări semantice cu caracter social, cultural, intelectual, filozofic despre starea lumii, despre destinul spre care se îndreaptă aceasta. Şi, avînd ca punct de plecare această realitate, să înţelegem cum să facem să trăiască laolaltă egoismele noastre, deosebirile noastre, pe fondul de luptă împotriva oricărei nedreptăţi, aici, jos, pe pămînt.

La mulţi ani şi viaţă lungă revistei Poezia.

Fără îndoială că vom avea nevoie de poezie în deceniile ce stau să vină şi în care viaţa va fi mai dură, mai îngrozitoare, sub înfăţişări încă neştiute. Edgar Morin spunea: a venit vremea să prefacem civilizaţia pentru a poetiza viaţa.

Iar Poezia îşi asumă acest rol.

 

Yvan Tetelbom

Poet, director artistic al „Festival de Poésie à Paris”

Paris, 21 octombrie 2009

 

*

Iaşii Moldovei, cetate a celor şapte coline, oraş al Unirii Principatelor şi capitală a poeţilor, simbol al unităţii române şi al independenţei sale, creuzet al tot atîtor influenţe cît şi tradiţii, geto-dace, romane, slave, bizantine… La fel este, fără îndoială, şi Cultura europeană, formată din  toate aceste diferite „brazde” pe acelaşi ogor, semănat cu boabe diverse… fiecare floare căutîndu-şi propriul drum înspre nori, dar toate convergînd către un singur orizont. Camarad de zi cu zi al traducătorilor, bondari polenizatori graţie cărora culturile noastre îşi schimbă imagini, sunete şi sensuri, cum să nu fiu mişcat, copleşit de a regăsi, datorită revistei „Poezia”, fraternitatea obstinantă dintre bărbaţi şi femei şi speranţa pe care România mi-a oferit-o mereu, din vremea zilelor confuze pînă în zilele noastre, cînd senine, cînd ploioase ori grele de furtuni, dar deschise în sfîrşit puternicei, imensei libertăţi a vîntului!

 

Alain Wallon

sociolog, antropolog, poet,

director al Direcţiei Generale pentru Traduceri al CE a UE

Paris, 27 octombrie 2009

*

             Poezia este oxigenul fără de care viaţa nu ar fi respirabilă. După cum spunea Paul Claudel, sunt cuvinte la îndemînă dar totuşi nu sunt aceleaşi. Poezia este paznicul suprem al izvoarelor şi codrilor din sufletul nostru. În tradiţia ebraică, jubileul vesteşte eliberarea deplină a fiinţelor şi bunurilor. Fără această generozitate, fără această libertate, poezia şi-ar fi dat duhul.

Din Ierusalim, spun: Bravo tuturor celor care îi întind o mînă!

Jubileu plăcut şi viaţă lungă revistei româneşti „Poezia”.

 

Ierusalim, 4 septembrie 2009

Léa Zehavi, Israel

*

Am găsit în revista „Poezia”, în engleză, poezii de Mihai Eminescu, un poet foarte drag inimii mele (îl citisem pe Eminescu doar în limba rusă…). Cred că editarea unei reviste de cultură poetică implică multă muncă: culegere, publicare, traducere de texte….

Întreaga mea admiraţie pentru redacţia acestei reviste care, în vremurile triste prin care trece obştea, continuă să poarte, pentru noi, cititorii, flacăra bunei poezii.

La mulţi ani, „Poezia”, la numărul 50 !

Din toată inima,

СПАСИБО !

Anna-Nina Kovalenko,

Artist plastic, scriitoare, ruso-americană

Paris, 21 octombrie 2009

*

Cinzeci de numere de apariţie reprezintă – pentru orice revistă – o performanţă demnă de reţinut, cu atât mai mult cu cât este vorba despre una de poezie, căreia i s-a dus vestea din Iaşi până pe meleagurile Americii, în New York, şi de acolo mai departe, în New Jersey, Massachusetts, sau California. Poezia, se spune, a murit! Dar iată că, la Iaşi, revista POEZIA ne dovedeşte contrariul! Cu plecăciune şi respect, îmi permit să îi urez de aici, din New Jersey, un din inimă La Mulţi Ani! Să ne trăieşti, Doamnă a Poeziei.

Şerban Chelariu, New Jersey, SUA

16 septembrie  2009

*

Aflu cu deosebit interes şi entuziasm despre existenţa revistei „Poezia” şi largul său repertoriu de poeme şi eseuri, reunite în spirit universal, orientat spre răspîndirea expresiei şi culturii poetice, dincolo de hotarele epocilor şi limbilor. Este o fericire, pentru mine, să răspund invitaţiei de a colabora cu poemele mele, traduse în limba română, în acest număr aniversar, cu ocazia celei de 50 apariţii.

Poezia română este departe de a-mi fi necunoscută. Tînăr, în Chile, în anii ’60, am tradus din franceză şi am publicat într-una dintre principalele reviste literare ale epocii, o culegere din Ilarie Voronca. În biblioteca mea (din Paris – n.n.) am un exemplar din antologia poeţilor români clasici şi contemporani, în versiune spaniolă, făcută la Bucureşti de un poet chilian din generaţia mea, Omar Lara, care a trăit şi studiat în România, în care aflăm nume ca Alexandru Macedonski, Marin Sorescu, Mihai Eminescu, Ion Caraion, Gellu Naum. În septembrie 2001, am fost invitat la cea de a IV-a ediţie a Festivalului Lumii latine, „Ars Amandi”, organizat de Fundaţia Culturală Română şi Uniunea latină, la Bucureşti şi Constanţa. Atunci am avut ocazia să întîlnesc, printre alţi poeţi, pe Simona Popescu, Horia Gîrbea, Iulia Pană, Sorin Roşca. Unele dintre poemele mele au fost deja publicate în România, iar prilejul de a regăsi cititorii români mă bucură şi mă onorează.

La mulţi ani, vă doresc!

Waldo Rojas, Chile, Franţa

Paris 15 septembrie 2009

*

Am fost foarte fericit şi foarte mişcat să fiu tradus de prietena mea, Marilena, şi publicat în „Poezia”.

Profit de acest scurt mesaj pentru a vă ura o a 50-a aniversare cît mai plăcută şi să vă mulţumesc pentru că publicaţi atîţia poeţi români, francofoni şi din alte ţări.

Nu cunosc încă România, pe care am descoperit-o datorită lui Cioran, dar am putut vorbi, cîndva, îndelung cu Ionesco, cu ocazia vizitei sale la Washington, iar descoperirea Iaşilor rămîne pentru mine încă un vis de realizat.

Paris, 4 septembrie 2009

Roland Husson, fost diplomat, poet, scriitor

 

*

Tot respectul pentru revista Poezia care a deschis coloanele şi pentru afirmarea culturii albaneze. Poezia este o tribună adecvată, o poartă deschisă spre lumea magică a artei, o revistă de talie europeană cu înfăţişare profesională, şi abordare care ne umple de bucurie. Felicitări domnilor Marius Chelaru şi Cassian Maria Spiridon, echipei domniilor lor, dar şi cititorilor ei!

Cordialmente,

Sabit Rrustemi (Ghilan, Kosovo)

 

*

Dragă domnilor Marius Chelaru şi Cassian Maria Spiridon,

 

Ţin să vă felicit, pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră, pentru admirabila dumneavoastră revistă, „Poezia”. Sper că revista va continua să rămînă, ca mai înainte, în slujba frumuseţii, vieţii şi umanităţii.

Cu cele mai călduroase salutări,

 

M. J. Amertoussi,

poet şi scriitor iranian

Paris, 17 septembrie 2009

 

*

Revista „Poezia”, deschizîndu-şi paginile scriitorilor şi poeţilor din lumea întreagă, are şansa de a fi străbătută neîncetat de sufluri novatoare. Ea este un tărîm al schimburilor şi tocmai prin însuşi acest lucru contribuie la îmbogăţirea diferitelor scrieri pe care cititorii le pot găsi în interiorul său. Animată de Marius Chelaru, Cassian Maria Spiridon şi colaboratorii domniilor lor, „Poezia” este în egală măsură o punte între literatura clasică şi literatura modernă. Ţin să mulţumesc din adîncul inimii Marilenei Lică-Maşala pentru că a deschis încă o fereastră către poezia franceză contemporană în ultimul număr în care am avut şansa să apar şi sunt fericit să pot ura o aniversare cît mai plăcută revistei „Poezia” cu ocazia apariţiei celui de al 50-lea număr.

 

Cu aleasă prietenie,

Patrick Navaï

Poet, director revista „Migrafonii”

Paris, 9 septembrie 2009

*

„Poezia” este o frumoasă revistă care ştie să facă să cînte voci româneşti şi străine. Adresez felicitările mele cele mai vii Marilenei Lică-Maşala pentru traducerea poemelor extrase din placheta „Păduri interioare” şi urez „La mulţi ani” întregii echipe a revistei care va împlini 50 de primăveri în pragul iernii 2009.

Sylvie Forestier

Poetă, redactor revista „Migrafonii”

Paris, 9 septembrie 2009

*

De câţiva ani, de când m-am întâlnit cu Marius Chelaru, colaborarea noastră a dus la publicarea unui număr de cărţi, şi vreau să mă refer la traducerile din poezia română contemporană în limba arabă, şi poezie arabă în limba română. Dorinţa noastră comună a fost şi rămâne să contribuim la construcţia, prin poezie, a unei punţi între culturile noastre, cea arabă şi, prin cea română, cu marea cultură occidentală.

Revista Poezia, dată fiind deschiderea ei deosebită, ne-a ajutat publicând din opera unor poeţi din mai toate ţările arabe. Este un lucru deosebit ca oamenii să se cunoască astfel, prin frumuseţe, prin poezie, prin cultură. A tipări astăzi o revistă dedicată poeziei, cum este aceasta – şi cum destul de puţine mai sunt – este un lucru greu, nu doar din punct de vedere financiar. Lumea se schimbă. Trebuie să fii deschis la cunoaştere. Iar Poezia asta face – prin faptul că publică poezie română în diverse limbi, prin faptul că publică poeţi de pe toate continentele, ajută la înţelegerea „hărţii poeziei”, cum nimerit este intitulată o rubrică din revistă. (un gest deosebit de mare revistă, care nu uită de românii care au ales să vieţuiască peste hotare) Astfel, cititorii de pe alte meleaguri citesc poezie română tradusă în diverse limbi, după oportunităţi, şi înţeleg şi că opera lor este apreciată, publicată în paginile acestei reviste, ajungând astfel la îndemâna cititorului român. Acest fel de a face o revistă de o astfel de factură este onorant şi obligă, în acelaşi timp, la continuitate. Sunt bucuros că am fost publicat în paginile revistei ieşene Poezia, sunt mândru că am putut ajuta la mai buna cunoaştere şi a culturii române în limba arabă, şi a culturii arabe în limba română, prin proiectele pe care le-am dezvoltat împreună cu Marius Chelaru.

Viaţă lungă revistei Poezia, cunoscută în lumea arabă şi, din ce am constatat discutând cu alţi oameni de litere, şi în alte ţări din Europa şi de pe alte continente. Putere de muncă celor care o alcătuiesc şi îi dau viaţă, felicitări domnului Cassian Maria Spiridon că a avut o astfel de idee, şi că nu a renunţat la ea. Succes pe mai departe!

 

Munir Meyzed

Poet, scriitor, traducător palestinian

 

*

La aniversarea a 50 de apariţii ale revistei Poezia, Iaşi, România

 

Revista română Poezia, din Iaşi, a ajuns la 50 de numere, şi aceasta, în sine, este o realizare, o mărturie a unei misiuni clare, a maturităţii şi experienţei.

Meritul ei principal nu constă doar în aceea că este o platformă pentru poezie, ci acela că prin conţinutul şi imaginea ei dezminte opinia că poezia ar fi ceva marginal şi abstract, prin abordarea interacţiunilor dintre poezie şi celelalte aspecte ale vieţii.

Această revistă este acum un instrument pentru cultivarea poeziei şi universalităţii. Şi asta este în sine o garanţie a succesului şi în viitor.

 

Zdravko Kissiov

scriitor, membru al colegiului de redacţie al revistei Carmina Balcanica

Sofia – Ruse, Bulgaria

 

*

Să publici poezie în aceste vremuri anti-poetice este, în sine, un act de poezie. pentru că adevărata poezie nu constă doar în cuvinte, şi în „viaţa trăită” – în vise, în credinţa că „frumuseţea va salva lumea”, în frumuseţea idealurilor şi ţelurilor înalte, în aspiraţie omului spre Lumină… Pentru că Poezia este Sufletul visului!

Azi, mai mult ca oricând, poezia este în opoziţie cu epuizarea spirituală. Marele poet polonez Tadeusz Różewicz scrie că „poezia contemporană este lupta pentru respiraţie”.

Toate acestea sunt deplin adevărate pentru revista Poezia (Iaşi, România), care, în cele de acum deja la 50 de numere, a lucrat pentru dreptul poeziei – naţionale şi universale –, pentru dreptul le respiraţia continuă a poeziei.

Doresc acestei reviste succes şi viaţă lungă.

 

             Roman Kissiov

 poet, pictor, Sofia, Bulgaria

 

*

Dragi prieteni de la minunata revistă Poezia,

Doresc să vă felicit pentru că această aniversare, şi să doresc revistei viaţă lungă, şi vouă energie şi inspiraţie.

Şi fie să păstraţi revista aşa cum a ajuns acum – o poartă către creaţiile interesante şi stimulatoare, către poezia din întreaga lume.

 

Antoaneta Nikolova

poet şi prieten, redactor la revista Nota Bene, Bulgaria

 

*

Mulţumiri revistei „Poezia”

În numele tuturor poeţilor din „Beit Al Hikma/ Casa Înţelepciunii”, ţin să mulţumesc revistei literare Poezia şi comitetului ei de redacţie, mai ales domnului Marius Chelaru, care au oferit poeţilor arabi o preţioasă şi rară ocazie de fi familiari lectorului occidental, şi au facilitat o întâlnire culturală esenţială şi pozitivă între poeţii arabi şi cei occidentali. Un pas nou care poate ajutat, într-o măsură, la metamorfozarea unui vis la o reală întâlnire şi dialog între culturi şi civilizaţii, dincolo de greşelile de înţelegere/ abordare/ percepţie.

Aşadar, această acţiune lăudabilă de publicare a creaţiilor poeţilor arabi în revista Poezia este foarte importantă şi va rămâne săpată în istorie, prin aceea că a condus la fondarea unei noi tradiţii bazată nu pe conflictul civilizaţiilor, ci pe etică, dialog şi recunoaşterea reciprocă.

Această întreprindere încântătoare a ajutat la deschiderea culturii arabe către cea occidentală,şi reciproc, şi ne-a oferit o ocazie excepţională de a gusta reciproc plăcerea de a trăi împreună un sentiment de fraternitate umană şi de toleranţă.

În final, adresăm revistei „Poezia” mulţumiri pentru rolul important de a-şi asuma responsabilitatea de a milita implicit pentru un proiect de dialog înţelept între diferite culturi, subliniind speranţa că „forţa nu a convins niciodată omenirea, ea nu a generat decât ipocrizie”.

Bel Hak Mabrouk Salma

poet, profesor universitar, Tunis

 

*

Sunt foarte impresionată de minunata şi utila dumneavoastră revistă de cultură. Aşa că aş dori să vă transmit felicitările mele şi să mulţumesc revistei că a întins o mână civilizaţiei arabe, a îmbrăţişat cultura arabă, mai ales prin publicarea de poezie arabă, ceea ce conduce la o mai adâncă înţelegere a culturii arabe şi strângerea relaţiilor dintre lumea arabă şi cea occidentală. Şi conduce, astfel, la un dialog civilizat, susţinând o cultură a păcii, toleranţei, îndepărtându-se de cea a rasismului.

Citim în fertila şi bogata dumneavoastră oază o multitudine de creaţii ale poeţilor arabi, o esenţă a sentimentelor lor, emoţiilor şi pasiunilor. Şi acest lucru nu e neobişnuit poporului român, care are mintea deschisă către alte culturi. Aţi contribuit cu revista dumneavoastră la detectarea şi relevarea bogăţiei intelectuale a civilizaţiei arabe, contribuind la corectarea unei imagini distorsionate despre arabi. Revista dumneavoastră a fost şi o fereastră luminată, deschisă spre înţelegerea culturii arabe prin poeziile traduse şi publicate.

Mulţumirile noastre se îndreaptă în mod aparte către domnul Marius Chelaru, poet, scriitor şi pentru noi şi translator, şi poetul şi translatorul Munir Mezyed, pentru efortul lor de a prezenta poezia arabă în România. Ei sunt mediatori culturali, contribuind la consolidarea punţilor între civilizaţiile arabă şi română. Desigur, mulţumirile noastre deosebite domnului Munir Mezyed, care prin efortul său de traducere a transmis nu doar aspecte legate de limba poeziei, ci şi de cultură şi civilizaţie arabă.

Mi s-a părut important la revistă multitudinea dar şi valoarea poeţilor publicaţi, din toate părţile lumii.

Aşadar, culegem astfel o floare din fiecare ţară, fără paşaport, pătrunzând în atâtea lumi prin valoroasa dumneavoastră revistă.

În final, am dori ca poemele publicate de dumneavoastră să fie aidoma unui pod care să ducă literatura noastră către inimile cititorilor, şi acolo istoria noastră să se întâlnească cu a voastră în dragoste şi pace.

Suha Shrayef

jurnalistă, scriitoare, Siria

*

Un  gând  frumos pentru revista „Poezia” – Iaşi

 

Despre frumuseţea poeziei vreau să scriu în acest cuvânt de îndemn şi totodată de apreciere Revistei „Poezia” din Iaşi – România.

Domnul Marius Chelaru, secretarul de redacţie al revistei, ştie prea bine, ceea ce şi asigură prestigiul echipei redacţionale, că demnitatea unei reviste literare stă aşezată în însăşi filele acesteia. Deci, în ceea ce aceasta aduce cititorului, şi, aş zice, prin conţinutul ei de fapt redă în adevăr integritatea morală, care aduce demnitatea şi responsabilitatea, atât de necesare revistelor literare în general. La acest capitol, Revista „Poezia” este una care adună, dar şi împlineşte aceste deziderate! Aşadar, doresc echipei redacţionale să-şi păstreze această verticalitate de caracter, de conştiinţă şi respect pentru adevăr în activităţile sale.

Poezia, aşa cum afirmă toata suflarea scriitoricească, este o respiraţie al Neamului nostru, şi a altor neamuri, care prin cultura lor îşi respectă propria fiinţă!

Despre aceasta revista literara ieşeană ştiu prea bine ceea ce afirm, şi de ce îi aduc o apreciere elogioasă, şi pentru că l-am cunoscut pe fondatorul ei, dl. Cassian Maria Spiridon, prin anii 2001, la acel „Salon Internaţional de Carte”, organizat de ASLA – Oradea (Academia de Ştiinţe, Literatură şi Artă). Observ cu plăcere printre autorii ce contribuie cu lucrări de calitate, personalităţi de mare prestigiu, recunoscute în domeniul culturii, artelor şi creaţiei literare. Văd şi numele prof. univ.dr. Ioan Ţepelea, directorul ASLA – Oradea, Bihor, organizatorul acelui „salon” de care aminteam!

Onorat mă simt şi eu, cel care scrie aceste rânduri, că versuri ale mele au fost publicate în revista ieşeană „Poezia”.

Deci îndrăznesc să îndemn  realizatorii acestei binevenite publicaţii ieşene să ducă în continuare aceeaşi muncă edificatoare, gândită de fondatorul ei, dl. Cassian Maria Spiridon.

12.10.2009

Ioan Miclău, Australia

scriitor, a constituit în Australia biblioteca de carte românească, „Mihai Eminescu”, a fondat, în 1997, revista de artă şi cultură „Iosif Vulcan”

 

*

Revistei „Poezia”:

Ca un puf de păpădie

mi-am părăsit pămîntul născător din Est

şi în pala unui vînt prielnic

m-am aşezat pe un pămînt primitor din Vest.

Aici am prins rădăcini

Aici semăn grăunţe de poezie

 

Fără poezie

nici o viaţă

Îmi rostesc bucuria

şi durerea

şi plăcerea

şi tristeţea

cu pensula

(pictură şi caligrafie)

şi cu pana

(poezie şi romane)

împrăştiindu-mi

cultura băştinaşă

pe acest pămînt liber şi zelos

Iar dacă poemele mele vor prinde

rădăcini în România

se datorează doar „Poeziei”

Căreia ţin să-i mulţumesc.

 Shi Bo

Poet, scriitor, caligraf, pictor chinez

Paris, 29 septembrie 2009

*

Cincizeci de apariţii, nu departe de o veşnicie pentru plăpînda strălucire a aştrilor scînteind în cerneala răspîndită pe colile scamatorilor.

Aceia care înalţă turnuri de iluzii, iluzii ce rămîn, din silabele pe care le rumegăm zi de zi fără a simţi emulsiile cu care glandele salivare le frămîntă în fiecare dintre noi.

Aceşti bărbaţi şi aceste femei care, înţelegînd rostul cuvintelor, sunt legaţi prin statornicia înflăcărării apostolilor minunilor.

Iar cînd vor fi apărut alte 50 de numere, poate că lumea va fi devenit bună.

Felicitări, „Poezia”!

 

Svante Svahnström,

Poet parizian de origine suedeză,

Paris, 7 octombrie 2009

 

*

 

Vestea că revista română „Poezia” a ajuns să aniverseze 50 de numere este o fericită confirmare a maturităţii. Un calcul scurt relevă că, cu ale sale patru numere per an, revista care publică poezie din România şi din străinătate (inclusiv eseuri pe teme de cultură poetică şi despre poezie), fiecare număr cu impresionanta sumă de 250 de pagini, are deja 12 ani şi jumătate – vârsta care arată, cum ştim din viaţa Mântuitorului – Domnul şi singurul Păstor, intrarea în templu.

Doresc revistei Poezia, din adâncul inimii mele să îşi justifice ca şi până acum nobilul nume (să nu uităm în greacă „poesis” înseamnă „muncă”) şi să muncească inspiraţi de Domnul ca eterna vocaţie a poeziei să fie împlinită: „Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte bolduri; şi, strânse la un loc, sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpân” (Ecleziastul, 12: 11),

 

Margarit Zhekov, scriitor, poet translator,

Sofia, Bulgaria, octombrie 12, 2009

 

*

   Este o mare cinste pentru mine să pot scrie acest umil mesaj,  pentru o astfel de sărbătoare şi de a transmite salutările mele tuturor cititorilor acestei importante publicaţii.

Din Argentina, patria mea, din inimă, cele mai calde salutări cuvînt pentru revista „Poezia”, aflată în pragul celei de a 50-a apariţii.!

Héctor Cruz

Poet, cineast, profesor, om de cultură argentinian

Paris, 7 octombrie 2009

 

*

„Este o bucurie de a participa la schimburile între popoare şi culturi lucrînd asupra trecerii de la o limbă la alta, cu atît mai mult în poezie, limbă intimă purtătoare a tuturor emoţiilor, limbă care construieşte pacea prin cuvinte. Atunci, „Sărbătoare plăcută” revistei „Poezia” la aniversarea celor 50 de apariţii de vocaţie poetică”.

Nicolas LEBEAU,

poet, traducător, editor

Paris, 13 octombrie 2009

*

Spunea, în urmă cu aproape 100 de ani, un scriitor român, aducînd vorba despre simbolism: „Între arte sunt prăpăstii care nu pot fi trecute decît pe o singură punte: talentul”. Parafrazînd, aş îndrăzni să spun că, printre atîtea reviste literare şi culturale, „Poezia” şi-a creat o personalitate a ei, hrănindu-se din talentul cîtorva scriitori, poeţi, critici şi documentarişti, a căror simplă rostire a numelor reverberează plăcut cu memoria culturală şi istorică a cetăţii Iaşilor: Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Liviu Papuc, Emanuela Ilie ş.a.

Este provocator să se poată păşi, în aceeaşi cetate, pe urmele „Junimiştilor” Maiorescu, Pogor, Negruzzi, Carp, Rosetti, Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Şi este provocator ca o revistă să-şi propună o temă atît de adînc specializată şi spiritualizată, ca poezia. Şi iată că, în „dulcele tîrg al Ieşilor”, de 14 ani se poate! S-a adeverit astfel că Poezia reuşeşte să creeze mai uşor evenimente şi zidiri, în jurul său, durabile.

Fondată în 1995, de Cassian Maria Spiridon, revista „Poezia” s-a „născut” primăvara şi a însoţit 25 de perechi de stări posibile ale genezei, materiilor ce stau la baza vieţii pe Terra, cosmosului, anotimpurilor, spiritului, sufletului, trupului, moralei, politicii, socialului, timpului, începutului, sfîrşitului. De la „Haos” la „Geneză”, de la „Minciună” la „Adevăr”, de la „Închisoare” la „Libertate”, de la „Clipă” la „Veşnicie”, de la „Apă” la „Foc”, de la „Vid” la „Religie”, „Poezia” ne-a fost călăuză prin tot atîtea taine frumoase şi atrăgătoare  mistere ale atîtor autori care au rămas încrustaţi în sumarul revistei.

Eu nu sunt poetă. Dar am crescut alături de poezie — cred că nu e familie din ţara noastră în care să nu se ceară copiilor de la vîrste fragede să spună o „poezie” — am prieteni poeţi şi, crezînd în Poezie, am crezut în Iubire. Căci dragostea, armonia şi pacea se învaţă, şi se învaţă mai întîi de la Poeţi. Acesta ar fi întîiul rost al poeziei în vieţile noastre.

Iar rostul de căpătîi al revistei „Poezia” va rămîne acela de a ne răsfăţa sufletele, la fiecare început de anotimp-timp.

Mă bucură gîndul că, în pragul acestei sărbători, a fost să fim împreună!

 

Marilena Lică-Maşala,

Ziarist, traducător, Paris, 10 octombrie 2009

 

*

În aceste circumstanţe în care se află lumea azi, mai ales în ţările mai mici, în care se spune că se vorbesc aşa-numitele „limbi mici”, acum când poezia este subevaluată, a publica o revistă de poezie este un act de curaj.

După 50 de numere ale revistei Poezia, trebuie să îi fim, recunoscători şi să ne minunăm că există. Este o minune şi este minunat. Continuă, Poezia!

Zarko Milenic, Brcko, Bosnia şi Herţegovina

scriitor, traducător, editor al revistei literare Rijec/ Cuvântul

 

*

Poezia, şi mai ales poezia intuitivă, gen pe care îl prefer, se naşte din durerea încolţirii ori din extazul facerii. Ea vorbeşte într-o limbă care se vrea printre cele mai simple, fără a deveni simplistă, pentru a marca frumuseţea care o înconjoară. Nici slove ori fraze umflate, nici expresii în afara codului lingvistic, dar nici acel limbaj filozofic elitist care cere  utilizarea dicţionarului pentru înţelegerea unui poem….

Această scriere nu se mai vrea reduta claselor privilegiate, care ar vrea să o ţină încă prizoniera unui turn de fildeş. Ci, a hotărît că e de datoria ei să meargă să bată la porţile oamenilor, din cetăţi şi din cătune, prin văi şi înălţimi, pentru a vorbi şi poporului şi a împărţi cu el!…

Mă bucură să aflu că revista românească „Poezia” împarte între creatori şi cititori textele despre misterele „samsara”, texte călătoare adică, în căutarea unui sol fertil, datorită redacţiei sale, între o ţară şi alta, între un grup etnic şi altul, de la un stil la altul, de la o epocă la alta, vorbind în mod egal poporului ca şi Zeilor.

Sărbătorire plăcută, vouă, tuturor, dragi prieteni români din Iaşi!

Din inimă,

Kamel M’Rad,

Poet, editor, fost-funcţionar al Administraţiei publice

Mornant, France, 19 octombrie 2009

 

*

Arta de a scrie despre această viaţă, ne vine, adesea, din singurătatea intelectuală şi spirituală, dar şi din solidara complicitate între pana şi mîna celui care aşterne un gînd, o idee sau pur şi simplu un cuvînt! Cărţile şi revistele devin astfel cheia supravieţuirii evolutive a spiritului şi inteligenţei geniului uman. Astfel, importanta relaţie între poet, scriitor, publicaţie şi editor devine podul care ne poartă spre cititor. Este unul din motivele pentru care vă doresc o aniversare fericită, plină de bucurii!

Carlos do Nascimento („Sr. NAXSIMENTU”)

Poet, muzician, compozitor, textier,

Angola

Paris, 21 octombrie 2009

*

Gânduri la un număr aniversar

 

Prestigioasa revistă de cultură poetică Poezia care apare în bătrâna urbe a Iaşilor, a ajuns la numărul 50. Ce aş putea spune despre acest emoţionant eveniment – o dovadă peremptorie a valorii sale în lumea literară românească? O dată cu felicitările mele sincere şi urarea de a ajunge la numere de trei cifre, aş vorbi puţin despre rolul extrem de important, vital chiar, al unei reviste de poezie de prestigiu în universul cultural al unei ţări.

Fără să cadă în desuetudine, Poezia a pierdut mult din marea ei popularitate de acum câteva decenii. Este judecată acum după criteriile consumismului, după modele perisabile ale vremii, după impactul asupra realităţii imediate a concretului şi a ajuns la sfârşitul listei priorităţilor noastre zilnice.

Suntem în pericolul imanent de a uita binefacerile vitale al poeziei. Poezia este în primul rând un mijloc de cunoaştere necesar eului nostru propriu. Avem nevoie de ea pentru o mai exactă definire a stărilor şi sentimentelor noastre dincolo de aparenţa impresiilor. Avem nevoie de ea pentru o determinare corectă a raporturilor dintre, pe de o parte, lucrurile şi fiinţele înconjurătoare şi, pe de altă parte, fiinţa noastră avidă în a cunoaşte efectul acestora asupra stării şi gândurilor noastre. Avem nevoie de ea pentru explorarea domeniilor intuitivului ca o completare la domeniile abordabile prin raţiune. Avem nevoie de ea pentru cunoaşterea socială şi comunicarea experienţei personale.

Poezia mai aduce totodată şi o bucurie specială sufletului, minţii şi spiritului, prin prospeţimea imaginii, plăcerea cuvântului şi incantaţia versului ce constituie în poezie frumosul, pe cât poate de inutil, pe atât de atrăgător şi reconfortant. Dar mai presus de toate, poezia are capacitatea unică de a putea exprima inefabilul. Şi o poate face fără a risca să bată apa în piuă. Aşa cum, cu mult umor, afirma poetul francez Pierre Albert-Birot: „Dacă orice poate fi spus în proză, atunci poezia ar trebui salvată pentru a nu spune nimic”.

Mulţi dintre noi sunt decepţionaţi de întorsătura grotescă, golănească, a limbii care se vorbeşte astăzi în România, de la vodă la opincă şi care transpare în mod nefericit în limbajul reportericesc, polemic şi chiar în literatura serioasă. Sărăcirea vocabularului este balansată de importul masiv de termeni americani preluaţi adesea brut fără asimilare. Oare este bine să folosim limbajul de stradă în poezie? Este adevărat – dă culoare, aduce prospeţime în locul bătătoritelor metafore academice şi, în plus, sperăm să conferim o faţă lirică lucrurilor cu care venim curent în contact, ca să aflăm o satisfacţie emoţională sau estetică în terna noastră corvoadă zilnică. Dar oare nu pierdem adâncimile?

Noi trebuie să restaurăm cuvintele, nu să le păstrăm înnoroite în rutina zilei cu gândul că astfel vom fi mai mult gustaţi şi că mesajul nostru va fi mai transparent, mai rapid recepţionat (să lăsăm de o parte plăcerea vicioasă a unora pentru nuanţele îngroşate ale termenilor pornografici). Poezia este „lucrul cel mai dificil, cel mai solitar şi cel mai îmbogăţitor pentru viaţă din tot ce poate face omul în lume” spunea poetul american Stanley Jasspon Kunitz. „Este o luptă, deoarece cuvintele obosesc. Un cuvânt este o unealtă utilă cu care se începe şi pe care trebuie să o recreăm pentru a o face magică”. De aici decurge fascinaţia poeziei. De aceea unii i-au pus pe Budai-Deleanu, Mumuleanu şi Văcărăscu în lista celor mai importanţi zece poeţi ai literaturii române. La vremea unei limbi greoaie pentru poezie aceştia au luptat cu cuvintele, cu gimnastica lor, cu adâncul înţelesurilor lor, cu timbrul şi culoarea lor, reuşind să sugereze sensuri şi emoţii până atunci nebănuite.

Şi mai este puterea incantatorie a poeziei, fie că stă în tipare bine definite, fie că este vers alb. Una din cele mai citite dintre poetesele contemporane, Maya Angelou, declara: „Poezia este muzică scrisă pentru vocea umană”. Iar Gary Snyder mărturiseşte: „Niciodată nu îmi găsesc imediat cuvintele. Poemele pentru mine încep întotdeauna în fundalul minţii mele, cu imagini şi ritmuri, forme, dansuri, simţăminte. Şi mult din poem dansează deja de el însuşi înainte ca eu să încep să privesc în juru-mi pentru cuvinte”.

Poetul şi, respectiv, cititorul american nu mai vede în poezie ceea ce vedem noi românii – un fior al inexprimabilului, al metafizicii fiinţelor, lucrurilor sau mediului, un prilej de transfigurare, de înălţare. Pentru americani contează vitalitatea versului – exprimarea unei afirmări eruptive a individului, aflat în continuu conflict cu societatea uniformizatoare, legiuitoare, insensibilă la excepţii. Un asemenea punct de vedere face parte din dinamica unei societăţi care venerează democraţia dusă la extrem. Aici este o primă avertizare adusă liricii româneşti de astăzi, purtătoarea de cuvânt a unei noi atitudini, tentată uneori de copierea fără discernământ a Americii. Fie că avem aici de-a face cu o interferenţă de culturi în care noi, cu entuziasmul integrării în contextul Vestului, suntem tentaţi să abandonăm cultura noastră proprie însuşindu-ne pe cea străină, fie că, pur şi simplu, acesta este viitorul evoluţiei noii noastre societăţi bazate pe o economie de piaţă care dictează o democraţie în termenii ei specifici.

Să nu uităm însă că poezia este emoţia care însoţeşte faptul crud şi, mai mult decât poate descrie proza, ea poate sugera dincolo de acesta. Ea poate oferi brusc o privire revelatorie asupra realităţii cotidiene, un fior cognitiv de mare intensitate, ca o descoperire bruscă a unei intimităţi dintre spiritul tău şi ceea ce te înconjoară. Poetul, devenit clasic, Carl Sandburg obişnuia să zică: „Poezia este ca deschiderea şi închiderea [rapidă] a unei uşi, care îi lasă pe cei care privesc prin ea [doar] să ghicească ceea ce au văzut pentru o secundă”.

De aceea Poezia nu trebuie abandonată sau lăsată într-un colţ. Ea trebuie adusă în faţă, prezenţa ei trebuie să devină un instrument de cunoaştere necesară dezvoltării armonioase a fiinţei noastre şi un monitor preţios al limbajului şi forţei noastre de comunicare. Iată aşa dar rolul extrem de important al unei reviste de calitate precum revista ieşeană Poezia. Încă o dată felicitări şi la multe, multe noi numere!

 

Horia Ion Groza

eseist, poet, prozator, cercetător ştiinţific

SUA