Ghimpele

Un ghimpe-n oase muscă,

Un bold adînc în trup,

Nu pot zbura din cuscă,

Te rog, ajută-mi să îl rup.

Nu-i ghimpele lui Pavel, oare,

Zvîrlit de sarpe-n carne

Să ardă cu flăcări de Soare,

Să mă lepăd de-ale tale haine?

Oare pe cine să ascult,

Cînd miezul cîntă-ntepenit

De boldul negru netocit?

Dorul de Tine-i de mult…

Aruncă-mi Lumina, Stăpîne,

Să ies din zile zdrentuite,

Si pasul meu du-l de mîine

Pe pajisti Sfinte, înverzite!

Despică-mi miezul

Si-l taie de-ntuneric!

Si-l pune precum iedul,

Pe Sfântul Tău jertfelnic!

Îmbracă-l cu albe vesminte

Si curătă-l de-ntreaga zgură,

Cu lîna Ta de zile Sfinte

Croieste-l iar, blîndă făptură!

Aruncă-l apoi în Potir,

Să-si limpezească firea,

Pe cap unge-l cu mir,

Uneste-l cu Iubirea!

Aruncă-mi Lumina, Stăpîne,

Să ies din zile zdrentuite,

Si pasul meu du-l de mîine

Pe pajisti Sfinte, înverzite!