1358248383Mihai Eminescu, fotografie facuta in faimosul studio iesean HeckDe douăzeci şi patru de ani, la Botoşani se acordă Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Toţi poeţii României au fost de fiecare dată, la jumătatea lunii ianuarie, data de naştere a poetului Mihai Eminescu, cu ochii pe Botoşani. Aşa cum a spus criticul literar Al. Cistelecan pe scena  teatrului botoşănean, de data aceasta improvizată în incinta Casei de Cultură a Tineretului Botoşani, din cauza lucrărilor de refacere a clădirii Teatrului „Mihai Eminescu”, Botoşanii timp de trei sute şaizeci şi trei de zile pe an aproape că nu există pentru lumea literară (dar chiar şi pentru cealaltă lume, aş spune eu, trăitor aici). Însă timp de două zile, la început de an, oraşul care l-a născut pe Eminescu devine cel mai important oraş al României prin această instituţie a Premiului Naţional de Poezie, care poartă numele poetului naţional, Mihai Eminescu. Nu-l putem contrazice pe criticul mureşean, membru al juriului, în această privinţă. Botoşanii sunt de un sfert de secol în atenţia poeţilor, iubitorilor de poezie. Cei mai importanţi poeţi români au obţinut acest premiu. Cum acesta se acordă unui poet român contemporan în viaţă pentru întreaga operă poetică, unii poeţi foarte buni, cum ar fi Geo Dumitrecu, Marin Sorescu, Dan Laurenţiu sau Ioanid Romanescu nu l-au obţinut. Aşa dictând sorţii juriului naţional, care, aşa cum a spus Laurenţiu Ulici, cel care a fost alături de organizatori de la început, a avut în faţă de fiecare dată cele mai bune nominalizări. La început au fost câte cinci poeţi nominalizaţi, apoi, de trei ani încoace, câte şapte, aşa cum s-a întâmplat şi la această a XXIV-a ediţie. Iată ce a spus Laurenţiu Ulici în 2000, când a condus la Botoşani, la cei 150 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, cel mai mare desant scriitoricesc din  istoria literaturii române – un  tren plin cu peste 400 de scriitori a oprit atunci în gara din Botoşani: „Ideea Primăriei Botoşani de a acorda în fiecare an, de ziua lui Eminescu, un premiu de poezie dedicat celor mai buni poeţi români de azi s-a concretizat, după aproape zece ani de la lansare, într-o veritabilă instituţie: a celui mai important premiu pentru poezie din România post-comunistă. Au contribuit la această neobişnuită şi, poate, neaşteptată performanţă, nominalizările – făcute de botoşăneni cu maximă atenţie, cu instinct sigur al valorii –, opţiunile lăsate în grija unui juriu de cinci critici din principalele centre culturale ale ţării, juriu mereu acelaşi – şi, nu în ultimul rând, consistenţa financiară a premiului, asigurată an de an cu rectificările impuse de rata inflaţiei de către Primăria Municipiului Botoşani”. În acest spirit au continuat şi ediţiile ulterioare primei decade de bilanţ, chiar şi fără Laurenţiu Ulici, dispărut brusc dintre noi la finele anului 2000. Asta nu i-a scutit pe organizatori de tot felul de discuţii, controverse, agitaţii în preajma decernărilor. Dar aceste aspecte sunt, la o astfel de miză, inerente, ceea ce ne-a făcut într-o oarecare măsură imuni la astfel de atacuri, erodaţi totuşi de unele aspecte ce ţin de hiperorgoliile unora şi mai ales de vanităţile celor mai mulţi pretendenţi. Suveranitatea juriului ne-a salvat de fiecare dată şi ne-a făcut să consolidăm această importantă instituţie a Premiului Naţional de Poezie, ajunsă, iată, la a XXIV-a ediţie, deja derulată la Botoşani în ziua de 15 ianuarie 2015.

Cum este deja încetăţenit, programul Zilelor Eminescu, ediţia de iarnă, a XLVII-a, a început la Joldeşti, sat al comunei Vorona, unde se află castelul familiei Iuraşcu, locul în care s-a născut mama poetului, Raluca Iuraşcu. Primarul comunei Vorona, domnul Aurel Ştefan, a pregătit o adevărată întâlnire „princiară”  a scriitorilor invitaţi, considerând că un desant atât de important de scriitori la Joldeşti nu poate fi lăsat la voia întâmplării. De la recitaluri din poezia lui Eminescu ale elevilor din Şcoala Joldeşti, care învaţă chiar în acel castel al familiei Iuraşcu, refăcut cu ceva ani în urmă pe bani europeni, la datini şi obiceiuri de iarnă ca acum peste o sută şaptezeci de ani în urmă, când Gheorghe Eminovici a peţit-o în acel loc pe fiica boierului Vasile Iuraşcu, precum şi la discursurile scriitorilor invitaţi, toate au consemnat una dintre cele mai reuşite întâlniri organizate aici, la Vorona. Pelerinajul, la vreme de seară, la mănăstirea Vorona, un alt loc de legendă al zonei, a pus capăt primei zile dedicate aniversării poetului naţional.

Pe 15 ianuarie, începând cu ora 9, în Sala de consiliu a Primăriei Municipiului Botoşani, a avut loc şedinţa extraordinară a Consiliului Local Botoşani, în care s-a conferit titlul de Cetăţean de Onoare poetului laureat. Apoi, la Biserica Uspenia din Botoşani, în care în ziua de 21 ianuarie 1850 a fost botezat pruncul Mihail Eminovici, a avut loc un Te Deum, urmat de un recital de poezie religioasă susţinut de actorul Constantin Chiriac. Manifestările au continuat la Ipoteşti, în Aula „Laurenţiu Ulici” a Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, unde se află şi Biblioteca de Poezie Românească, iniţiată de Laurenţiu Ulici, a cărui donaţie de carte de poezie este temelia acesteia. Aici au avut discursuri aplicate şi demne de luat în  seamă de către cei cărora le-au fost adresate – Guvernului, Preşedinţiei, dar mai ales Academiei Române -, discursuri ţinute de Varujan Vosganian, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Dinu Flămând, fost laureat al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2010, Ion Pop, membru al juriului, precum şi o serie de lansări de carte dedicată vieţii şi operei lui Mihai Eminescu, apărută la Editura Junimea din Iaşi, coordonată de poetul Lucian Vasiliu. Astfel au fost lansate cărţile Paşii Poetului de Gellu Dorian şi Emil Iordache, Eminescu în studii critice de Constantin Cubleşan, De pe mal de Prut, pe malurile Senei de Dana Konya-Petrişor şi Reflexie de Hristina Doroftei, laureată a ediţiei de anul trecut a concursuui de poezie „Porni Luceafărul…”, precum şi noua revistă „Scriptor”, editată de Editura „Junimea”. De asemenea, Editura „Paralela 45” din Piteşti, care editează seria de carte de poezie „Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ajunsă la numărul 23, şi-a aniversat în aula de la Ipoteşti primii douăzeci de ani de existenţă prin bilanţul făcut de poetul Călin Vlasie, directorul editurii, care a prezentat printre altele şi cartea de poezie Poem pentru Ivan Gogh de Maria Pilchin, premiată anul trecut la „Porni Luceafărul…” Actorul Constantin Chiriac a recitat din creaţia eminesciană. Au fost apoi depuse jerbe de flori la statuia poetului din incita Memorialului Ipoteşti şi s-a vernisat în Sala „Horia Bernea” expoziţia de fotografie „Scriitorii printre noi”, realizată de un grup de fotografi din Iaşi, expoziţie prezentată de scriitorul Dan Lungu.

Seara, pe scena Casei de Cultură a Tineretului Botoşani, aleasă pentru această ocazie din cauza, aşa cum am amintit, renovării Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, a avut loc Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, aflat la cea de a XXIV-a ediţie. Juriul, format din Nicolae Manolescu, Mircea Martin – preşedinte – , Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban, a avut de ales pe poetul laureat din cei şapte poeţi nominalizaţi, şi anume: Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Lucian Vasiliu şi Gabriel Chifu. La un scor foarte restrâns, de 4 la 3, a fost desemnat laureat al acestei ediţii poetul Gabriel Chifu. După recitalul susţinut de Quartetul de coarde al Filarmonicii de Stat Botoşani, a urmat citirea de către Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei pentru Cultură Botoşani, a unui salut trimis de ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu. Discursul ţinut de Varujan Vosganian a electrizat sala, ca de fiecare dată de câţiva ani încoace. Redăm doar un scurt fragment: ”Vă rog să-mi permiteţi să nu vin singur, ci împreună cu dumneavoastră. Eu cred că noi trebuie să-l ajutăm pe Mihai Eminescu să nu fie singur. El ne ajută pe noi, de secole Eminescu a fost cu noi şi am găsit în gândurile lui încurajări. Eminescu a preluat asupra lui multe dintre grijile noastre. Întrebarea este ce facem noi pentru Mihai Eminescu?”. Întrebare de altfel justificată, iar noi, cei de la Botoşani, încercăm să facem an de an, cu eforturi enorme din partea unora şi cu delăsări pe tot parcursul anului din partea altora, astfel de momente, care să trezească interesul cetăţenilor nu numai ai urbei noastre, ci şi ai întregii ţări faţă de literatura română, faţă de poezie, faţă de statutul poetului român, devenit pentru mulţi o povară. Gala a continuat cu lansarea cărţii Poezii de Ion Mureşan, laureat al ediţiei precedente, carte editată de Editura Paralela 45 din Piteşti cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoşani şi al Fundaţiei Culturale „Hyperion-C.B.”Botoşani.”, carte inclusă în colecţia amintită şi care face parte din regula acestui important premiu. A urmat decernarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum  pe anul 2014. Acesta a revenit poeţilor Ştefan Ivas pentru cartea Mila schimbă gustul cărnii, apărută în 2014 la Editura Max Blecher, şi lui Merlich Saia, pentru cartea Garda de corp, apărută la Editura Tracus Arte. Juriul, format din Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian şi Vasile Spiridon a avut de ales din şase poeţi extraşi pentru nominalizări din douăzeci şi cinci de autori care şi-au trimis cărţile juriului. Cei care le-au înmânat premiul poeţilor laureaţi a fost Vasile Spiridon, membru al juriului şi Gheorghe Sorescu, vice-preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Primarul municipiului Botoşani, Ovidiu Iulian Portariuc, după un  scurt discurs şi după ce a fost citit procesul-verbal al juriului de către Mircea  Martin, a înmânat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu – Opera Omnia pe anul 2014 poetului Gabriel Chifu, iar poetul Ion Mureşan i-a înmânat cununa de lauri acestuia. Laudatio poetului laureat l-a făcut Mircea Martin, iar Gabriel Chifu a spus câteva gânduri despre poezie şi a citit din creaţia sa. Gala a fost copertată cu un recital extraordinar, cu titlul „Domnule şi frate Eminescu!”, de actorul Constantin Chiriac.

Gellu DORIAN

 

Leave a Reply